Cerințele de conformitate sanitară au devenit mai stricte odată cu evaluările DG SANTE derulate în 2023–2024. Eurostat arată că 82% dintre unitățile mari de procesare din UE folosesc sisteme automate pentru monitorizarea temperaturii, umidității și încărcăturii microbiene, comparativ cu 54% dintre unitățile mici și mijlocii. România se aliniază treptat acestor standarde, însă INS și rapoartele naționale de audit indică o variație semnificativă între unități.

Un indicator critic este numărul de neconformități depistate la controalele sanitar-veterinare. La nivel european, media este de 2,1 neconformități per control, în timp ce în Europa Centrală și România valorile sunt mai ridicate, depășind 3,4 per control în unitățile mici. Îmbunătățirile sunt evidente în unitățile care au implementat fluxuri separate pentru zonele curate și cele murdare, reducând riscul de contaminare cu 18–25%, conform FAO.

Controlul microbiologic la suprafețe și echipamente rămâne un element central. Unitățile care folosesc sisteme automate de dezinfectare reduc încărcătura microbiană cu 30–40%, iar pierderile rezultate din neconformități scad cu 2–3% anual. Investițiile în infrastructură – pardoseli rezistente, ventilație direcțională, senzori pentru detectarea contaminării – sunt estimate la 4–8% din cifra de afaceri, potrivit Comisiei Europene.

Pentru 2025, DG SANTE accentuează monitorizarea digitală continuă și trasabilitatea completă a fluxului tehnologic. Unitățile care automatizează controlul sanitar vor avea costuri mai mici, predictibilitate mai mare și acces extins la contracte regionale.

(Foto: Freepik)