Germania, membră a EuroTier și una dintre cele mai mari producătoare de porci din Europa, se confruntă recent cu diminuarea volumul producției și cu scăderea exporturilor. Dacă aceste evoluții se dovedesc a fi începutul unui proces pe termen lung, efectele vor fi resimțite în întreaga Europă.De doi ani, declin În ultimele două decenii industria germană a porcilor a crescut într-un ritm remarcabil. În ultimii 2 ani, însă, creșterea nu s-a manifestat, ci chiar a intrat într-o fază de declin. O scădere a cererii interne și schimbări în structura comerțului exterior sunt primii indicatori ai unei noi faze. Noi provocări trebuie abordate. Este încă o chestiune deschisă, modul în care industria, de la producția primară și sacrificare, până la prelucrarea ulterioară, se va ocupa de opoziția socială în creștere, față de creșterea intensivă de animale, o legislație de mediu mai strictă și cereri de bunăstare a animalelor din ce în ce mai rigide. Dacă privim în trecut, între 2012 și 2016, numărul de porci sacrificați a crescut de la 58,4 milioane, la 59,4 milioane, însă în 2017 a scăzut cu 1,5 milioane sau 2,6%, o scădere drastică, față de anii precedenți. Noroc cu Danemarca și Țările de Jos! Începând cu anul 2010, abatorizarea germană a porcilor a variat între 58,6 și 59,7 milioane de porci, înainte de a scădea sub 58 de milioane de animale. Volumul mare de sacrificare nu se baza exclusiv pe producția de porcine domestice, dar poate fi obținut numai pe baza importurilor considerabile de purcei și porci de sacrificare, în principal din Danemarca și Țările de Jos. Scăderea sacrificării porcilor în 2017 a avut impact asupra volumului de import al porcilor de reproducție, precum și al porcilor de sacrificare. Dintre cei 15,7 milioane de porci și purcei de reproducție care au fost importați în 2017, 8,2 milioane (52,2%) provin din Țările de Jos și 6,5 milioane (41,4%) din Danemarca. Importul de porci de sacrificare a scăzut de la 4,7 milioane în 2012 la 4,0 milioane în 2017, sau cu 14,9%. Acest lucru se datorează, în principal, reducerii drastice a importurilor din cele două țări. Importurile de porci de sacrificare provenind din Danemarca au scăzut, de la 169,900 în 2012, la numai 77,165, în 2017, sau cu 45,0%; cele din Olanda, de la 4,0 milioane, la 3,1 milioane sau cu 22,5%. Aceste date evidențiază cererea redusă pentru purcei și porci pentru sacrificare în Germania. Producția de carne de porc este în picaj Între 2012 și 2017, producția germană de carne de porc a scăzut cu 63.000 de tone, sau cu 1.2%. A fost pentru prima dată din 2011 că volumul producției a scăzut sub 5 milioane de tone. Aceasta reflectă evoluția consumului de carne pe cap de locuitor. Începând cu anul 2012, consumul de carne de porc pe cap de locuitor a scăzut în mod continuu, sub 50 kg, în 2017. În schimb, consumul de carne de pasăre a crescut. Cererea internă scăzută pentru carnea de porc a dus la o creștere a ratei auto-suficienței, de la 116,8%, în 2012, la 120,4% în 2017. Acest lucru a avut, așa cum se va documenta mai jos, impact asupra comerțului exterior. Dinamica comerțului cu carne de porc din Germania Scăderea consumului pe cap de locuitor și creșterea ratei de autosuficiență au dus la creșterea exporturilor și la scăderea importurilor. Între 2012 și 2017, volumul exporturilor a crescut cu 122.000 de tone, sau cu 4.4%; pe de altă parte, volumul importurilor a scăzut cu 85.000 tone, sau cu 6.9%. Dezvoltarea contractelor a dus la un excedent comercial de 207.000 de tone în 2017. Volumul exporturilor a atins un maxim în 2016, cu peste 3 milioane de tone. Acest volum nu a putut fi însă menținut și a scăzut cu aproape 150 000 de tone în anul următor. Dezvoltarea de noi piețe de export Embargoul rus asupra importurilor de produse de origine animală din țările membre ale UE a forțat companiile germane de producție și exportatoare de carne de porc să dezvolte noi piețe. Din datele avute la dispoziție, se poate observa că, pe lângă țările membre UE, s-au exportat cantități considerabile de carne de porc în Asia de Est. În 2017, China, Hong Kong și Coreea de Sud au avut o cotă de 578 000 de tone, adică 19,6% din volumul exporturilor germane. Aceasta evidențiază succesul producătorilor germani de carne de porc, pentru a face față provocării. Importuri mari, în pofida creșterii autosuficienței La prima vedere, pare surprinzător faptul că Germania a importat peste 1,1 milioane de tone de carne de porc, în ciuda unei cereri interne în scădere și a unei rate de auto-suficiență de peste 120%. O analiză detaliată a cărnii importate ar arăta că piesele de mare valoare (tăieturi personalizate) sau produse speciale, cum ar fi cârnații și sunca, joacă un rol important în rândul produselor importate. Acest lucru explică compoziția și clasamentul țărilor de origine principale, Danemarca, Belgia, Olanda, iar concentrarea regională pe importuri este mai mare decât cea a exporturilor. Cele trei țări principale de origine împărtășesc exact 2/3 din volumul total al importurilor. În cinci ani, au dispărut 6.100 de ferme de porci! După ani de creștere continuă, industria porcilor germani a intrat într-o fază de stagnare sau chiar de declin. Diverse factori de direcție pot fi numiți pentru problemele recente:
Se poate aștepta ca, din cauza legislației mai stricte privind bunăstarea animalelor și protecția mediului, declinul creșterii porcilor să continue. În deceniul precedent, procesul de concentrare a afectat în principal exploatațiile mai mici și centrele de producție aflate în dezvoltare. Noua legislație privind posibila aplicare a gunoiului de grajd și concentrația ridicată a amoniacului în aerul acestor centre din nord-vestul Germaniei, vor determina o scădere a stocurilor de porcine din aceste zone. Situația necesită o reacție imediată, altfel, fermierii își pot pierde licența de a produce. Dacă legislația națională pentru bunăstarea animalelor, dar și cea privind etichetarea de origine pentru carnea proaspătă, vor fi capabile să oprească tendința descendentă a consumului de carne de porc și va avea ca rezultat o acceptare socială mai mare a producției animale intensive, aceasta este o întrebare la care, încă, nu se poate răspunde, se afirmă într-o analiză efectuată de PigProgress.