MADR informeaza prin intermediul unui comunicat ca Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a participat la videoconferința miniștrilor agriculturii și pescuitului din UE, organizată de președinția croată a Consiliului UE. Alături de ministrul Adrian Oros, s-a aflat secretarul de stat Gheorghe Ștefan, care asigură coordonarea sectorului pescuitului.

Pe agenda reuniunii miniștrilor s-au aflat subiecte de interes major precum: evoluția reformei Politicii Agricole Comune, viitorul PAC post 2020, pescuitul durabil în UE și posibilitățile de pescuit pentru 2021, stadiul actual al unor propuneri legislative în domeniul agriculturii și pescuitului inclusiv a regulamentului privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, gestionarea stocurilor de pește ale UE, stabilirea limitelor și a cotelor de captură.

Ministrul Adrian Oros a apreciat că s-au făcut progrese importante asupra pachetului de reformă a PAC post-2020 şi a declarat că România se așteaptă ca pe perioada Președinției germane să se avanseze suficient la nivel tehnic și politic pentru stabilirea unui acord asupra textelor finale, în paralel cu agrearea noului Cadru Financiar Multianual, care să asigure o finanțare corespunzătoare fermierilor.

Ministrul Oros a menționat că ”în contextul reformei PAC, ținând cont de Cadrul Financiar Multianual pentru 2021-2027, consider că perioada de tranziție trebuie să fie de 2 ani, având în vedere stadiul negocierilor, precum și al celor două strategii: De la fermă la consumator şi cea privind biodiversitatea”.

Referitor la bugetul PAC, ministrul a subliniat că, în ciuda recentei propuneri de îmbunătățire, acesta se situează totuși sub nivelul necesar perioadei actuale, în condițiile creșterii cerințelor și obligațiilor pe care fermierii trebuie să le respecte, derivate atât din noua reformă a PAC, cât şi din țintele ambițioase ale celor două strategii.

Cu privire la Organizarea Comună a Pieței, oficialul a transmis oportunitatea dublării angajamentelor propuse de Comisie de un cadru flexibil adaptat realităților și nevoilor actuale cu care se confruntă producătorii la nivel european. Totodată, ministrul a reiterat necesitatea activării unor mecanisme de sprijin pentru sectoarele cărnii de porc și de pasăre, puternic afectate de pandemie.

Referitor la adoptarea reformei PAC, ministrul Oros a afirmat că este necesar a se avea în vedere: continuarea convergenței externe pentru a stabili condiții de concurență echitabile între fermierii europeni, un sistem voluntar de plafonare a plăților directe care să permită statelor membre să adopte cea mai adecvată decizie pentru condițiile lor specifice, continuarea sprijinului cuplat pentru sectoarele care se confruntă cu dificultăți, menținerea ajutorului național tranzitoriu la 50%.

 ***

În privința sectorului pescuit, secretarul de stat Gheorghe Ștefan a salutat inițiativa Comisiei Europene și orientările formulate pentru anul 2021, reiterând poziția adoptată în reuniunile anterioare, pornind de la considerentul avut în vedere referitor la impactul pescuitului flotei naționale asupra stocurilor din Marea Neagră, care trebuie evaluat în strânsă corelare cu dimensiunile flotei.

România acționează la nivel regional în cadrul Comisiei generale pentru pescuit în Marea Mediterană, prin intermediul căreia este fundamentat nivelul anual posibil de exploatat al speciilor, rezultatele cercetărilor prezentate oferind Comisiei fundamentul științific necesar adoptării recomandărilor și regulamentelor, care se adresează tuturor statelor riverane Marii Negre. În acest context, secretarul de stat Gheorghe Ștefan a mulțumit Comisiei pentru implicarea deosebită în cadrul grupului de lucru pentru Marea Neagră.

România ca și Bulgaria consideră că pescarii se confruntă cu dificultăți, cu atât mai mult cu cât situația stocurilor în regiune este determinată în mod deosebit de activitățile de pescuit ale statelor terțe, care nu au aceleași obligații legate strict de nivelul flotei de pescuit, monitorizarea și controlul pescuitului, precum cele asumate de statele membre UE, dar și datorită diferențelor de reglementare la nivel național.

Sub aspectul Regulamentului privind controlul pescuitului, România susține ca navele sub 10/12 metri să fie exceptate de la depunerea jurnalului de pescuit electronic, iar monitorizarea electronică de la distanță să se implementeze cu condiția identificării surselor de finanțare pentru achiziționarea echipamentelor necesare.