La Praga, țară care asigură președinția Consiliului European în acest mandat, a avut loc Consiliul Informal al Miniștrilor Agriculturii, cu titlul „Asigurarea securității alimentare - Rolul agriculturii și al industriei alimentare UE în producția durabilă globală de hrană ”.

Cu această ocazie, domnul Petre Daea-Ministru român al Agriculturii, a susținut următoarea alocuțiune:

”Domnule Președinte, Domnule Comisar, Stimați colegi,

Vreau să te felicit, Zdeněk, de trei ori: pentru tema pe care ai supus-o dezbaterii, o temă consistentă și de perspectivă, pentru buna primire și pentru modul în care ai organizat această reuniune a miniștrilor dintr-un domeniu atât de important pentru Europa și nu numai.

Vreau să îl felicit în același timp pe președintele Comisiei AGRI, pe Norbert, pentru modul în care privește starea agriculturii în acest moment. Îmi exprim speranța că în Parlamentul Europei, într-un context al realității și al nevoilor zilnice, se vor plămădi deciziile politice din domeniul agriculturii.

Totodată, vreau sa îl felicit pe Comisarul Janusz pentru modul în care a prezentat conduita în abordarea temelor de perspectivă în cadrul Comisiei Europene, o perspectivă care îmi dă speranța că suntem pe un drum bun în contextul acesta extrem de dificil pe care îl traversăm cu toții.

Am ascultat cu mare atenție intervenția celor care sunt acum în fața fermierilor, reprezentanților COPA COGECA, CEJA. De asemenea, am ascultat și intervențiile celor doi cercetători de renume, ale căror prezentări ne-au dat posibilitatea să ne gândim atent și să luăm măsurile care se impun, în așa fel încât să putem răspunde comandamentelor generale ale societății și în mod deosebit așteptărilor pe care le au fermierii în perspectiva realizării producțiilor agricole.

Cu salutul cuvenit pentru cei trei miniștri, care sunt acum în acest fagure politic și economic în cadrul întâlnirii noastre, îngăduiți-mi să dau răspuns întrebărilor pe care dumneavoastră le-ați formulat și pentru care v-am felicitat, având în vedere consistența lor.

Întrebarea 1: În ceea ce privește provocările actuale și viitoare (schimbări climatice, război, inflație, etc.), cum să ne coordonăm mai bine în UE și la nivel mondial pentru a obține mai multe sinergii și eficiență a tuturor acțiunilor pentru a asigura securitatea alimentară globală?

Provocările actuale se suprapun peste cele reprezentate de tranziția către sisteme alimentare durabile și necesită eforturi sporite la nivelul UE, dar și la nivel mondial. Eforturile trebuie să vizeze implicarea activă și responsabilizarea tuturor actorilor în toate etapele sistemului alimentar.

Obiectivele ambițioase stabilite de Pactul Verde european ar putea ajuta la transformarea  agriculturii într-un model mai durabil, dar trebuie să avem mare grijă să nu punem în pericol securitatea alimentară și competitivitatea agriculturii din UE.

Din cauza creșterii prețurilor la inputuri fermierii noștri sunt tot mai mult în imposibilitatea de a obține profit. Dacă nu luăm la timp măsuri serioase de susținere la nivel european, îi putem pierde, iar fără ei nu există hrană. Presiunea produselor din țări terțe reprezintă o provocare enormă pentru competitivitatea produselor europene și trebuie ca aceste produse să respecte aceleași standarde înalte aplicate de fermierii noștri. În plus, delocalizarea producției agricole europene va conduce la schimbări profunde privind mediul cu amprentă deosebită privind despăduririle.

Lanțurile scurte de aprovizionare reprezintă o soluție pentru reducerea impactului de mediu și facilitarea tranziției către sisteme alimentare durabile.

O altă mare provocare care necesită atenție o reprezintă creșterile de prețuri la consumator, cu riscul ca anumite categorii să nu-și mai poată asigura necesarul de hrană.

Desigur, soluții general valabile nu sunt ușor de găsit, dar o abordare rațională ar fi să ținem seama de diferențele dintre sectoarele agricole ale statelor membre și de soluțiile diferite pe care acestea le pot aplica pentru a putea furniza alimente sănătoase la prețuri accesibile. 

Întrebarea 2: Acțiunile discutate pentru dezvoltarea unor sisteme alimentare mai durabile sunt adesea axate pe dez-intensificare. Care ar putea fi contribuția noilor tehnologii și a noilor tehnici de ameliorare pentru a ajunge la sisteme alimentare mai durabile?

Agricultorii europeni fac eforturi pentru a produce durabil indiferent de tipul de agricultură, iar dez-intensificarea trebuie abordată cu prudență pentru a nu periclita securitatea alimentară prin măsuri care să ducă la reducerea producției și la creșterea exagerată a prețurilor.

Cercetarea aplicată și  inovarea sunt cu certitudine în măsură să sprijine tranziția agriculturii către un model de agricultură mai durabilă, care să permită atenuarea efectelor schimbărilor climatice.

Noile tehnici genomice pot permite găsirea unor răspunsuri adecvate la provocările schimbărilor climatice globale și la atingerea obiectivelor Pactului verde european, prin obținerea de noi soiuri de plante rezistente la deficitul de apă, la boli și dăunători și trecerea la un model durabil de agricultură într-un timp mai scurt.

Tehnologiile genomice promovate și materializate în obținerea de soiuri și hibrizi cu rezistență la boli și dăunători ne pot scuti de măsuri administrative de reducere a  pesticidelor care sunt mai costisitoare, afectând randamentele de producție cu implicații majore în securitatea alimentară.

Trebuie să fim atenți și productivi în acest domeniu, reducerea pesticidelor prin interpretări statistice nefiind o soluție viabilă. Soluția constă în alternative biologice care să le devanseze pe cele administrative, de aceea, cadrul de reglementare a pesticidelor trebuie să asigure libertatea fermierilor de a alege. Din acest punct de vedere, România se află alături de toți cei care trebuie să acționeze în echipaje comune, astfel încât să dam răspuns problemelor cu care ne confruntăm.

Creșterea gradului de conștientizare a publicului și a consumatorilor cu privire la produsele obținute prin noile tehnici de editare a genomului este importantă pentru introducerea pe piață a acestora.

Ar fi oportun ca tehnologiile genomice să fie aprobate cât mai rapid la nivelul UE și să beneficieze de alocare de fonduri pentru cercetarea în domeniu.

Vă mulțumesc pentru atenție!

Ne dorim succes, să luptam și să muncim pentru a-l înfăptui!”