O treime (34%) dintre angajații din mediul urban din România au remarcat schimbări ale comportamentului angajatorului în perioada stării de urgență, arată un studiu realizat de către compania de cercetare de piață iSense Solutions, folosind o metodologie mixtă, calitativ-cantitativ, cercetarea cantitativă fiind reprezentativă urban.

Schimbări cu impact negativ în relațiile de muncă

Studiul relevă faptul că schimbările în modul de lucru aduse de pandemie au avut un impact în dinamica relațiilor între angajatori și angajați.

47% dintre angajați au simțit că angajatorul și-a schimbat comportamentul într-un mod negativ în pandemie, fiind mai puțin implicat în relația cu angajații și implementând soluții în defavoarea angajaților. Pentru 19% dintre angajații din mediul urban, relația cu angajatorul a rămas la fel ca înainte pandemiei.

Pentru aproape o treime (28%) dintre angajații din mediul urban din țara noastră, impactul pandemiei asupra situației profesionale și a beneficiilor obținute a fost unul negativ (salariul si beneficiile au scăzut, au fost în șomaj tehnic, au fost concediați). În acelasi timp, 65% dintre angajați afirmă că lucrurile au rămas la fel ca inainte de apariția pandemiei, în timp ce 7% au o situație profesională mai bună acum.

Discuțiile în profunzime cu angajații participanti la studiul din comunitatea de cercetare calitativa online “iSense Modern Consumers” au relevat că starea dominantă a acestora la începuturile pandemiei era caracterizată de nesiguranță, instabilitate, teamă și stres.

Cu toate acestea, aceștia au putut aprecia faptul că restrictiile pentru limitarea răspândirii covid-19 au reprezentat un prilej foarte bun pentru  implementarea activității profesionale de acasă, aducându-le o serie de beneficii atât lor (economie de timp, protejare prin minimizarea expunerii fizice în afara casei) cât și angajatorilor. Angajatorii au fost apreciați pentru spiritul civic și grija față de siguranța echipelor lor de care au dat dovadă implementând lucrul de acasă.

Care sunt beneficiile dorite de către angajați în prezent?

Beneficiile dorite de angajați depind într-o foarte mare măsură de modul și locația din care și-au desfășurat activitatea în această perioadă.  Astfel, 33% dintre angajații din mediul urban și-au continuat activitatea de la birou, 27% de acasă, 23% au avut posibilitatea de a lucra și de acasă și de la birou și 17% au lucrat în alte condiții (teren/fabrici/șantiere).

Pentru angajații care lucrează de la birou, lista de beneficii așteptate din partea angajatorului cuprinde: măsuri sporite de siguranță la birou (50%) (materiale sanitare, măști de protecție, distanțare între birouri, igienizare a spațiului de lucru), testare Covid-19 gratuită (44%), stabilirea unui program de lucru flexibil pentru evitarea aglomerației din orele de vârf (37%), posibilitatea de a lucra și de acasă (34%), oferirea unui suport financiar pentru transport individual, pentru evitarea mijloacelor de transport în comun (27%), oferirea unui ajutor financiar pentru părinți în găsirea unei soluții de supraveghere a copiilor – grădiniță/școală privată/ bonă (25%), punerea la dispoziție a anumitor mijloace alternative de deplasare precum biciclete, trotinete (10%).

Ce vor angajații care lucrează de acasă?

Pentru angajații care și-au continuat activitatea profesională de acasă, lista de dorințe este mai complexă, aceștia dorindu-și: o mai mare flexibilitate a programului de lucru (32%), o mai mare încredere din partea angajatorului (30%), asigurarea materialelor tehnice necesare pentru desfășurarea activității precum laptop/PC/imprimantă (28%), tichete de masă (25%), ajutor în plata facturilor furnizorilor de internet și energie (22%), ajutor financiar pentru achiziționarea mobilierului de birou necesar (16%), mai multe activități online de echipă pentru a nu resimți lipsa socializării cu colegii (14%), oferirea unor soluții pentru supravegherea copiilor în timpul programului de lucru (12%), suport psihologic/ședinte online cu specialiști (10%).

Dincolo de aceste nevoi măsurate și în studiul cantitativ, în Comunitatea de Cercetare Calitativă „iSense Modern Consumers” angajații au mai menționat și alte beneficii, printre care și oferirea unui spor de pandemie pentru achiziționarea de măști și dezinfectanți în afara serviciului, posibilitatea de trecere cât mai mare în online a activității companiei și găsirea unor soluții mai puțin radicale precum șomajul sau concedierea (reducerea salariilor, micșorarea programului de lucru).

Pe de altă parte, percepute la fel de importante sunt și beneficiile emoționale, astfel angajații și-ar dori să primească din partea angajatorilor un suport emoțional mai mare (empatie, apropiere, motivare, încurajare) și de asemenea mai multă flexibilitate.

”Ultimele 6 luni au fost, fără îndoială, benefice schimbărilor și chiar transformărilor (în anumite situații). Atât angajații cât și angajatorii au fost nevoiți să-și adapteze din mers noul mod de lucru în noile condiții, acest lucru dând naștere și unor noi nevoi.

Chiar dacă am fi tentați să considerăm că impactul financiar și lipsurile specifice acestei perioade i-a făcut pe angajați să se orienteze către o paleta mai mare de beneficii materiale, se pare că instabilitatea și nevoia de a avea o plasă de siguranță i-a determinat pe aceștia să-și dorească o serie de beneficii emoționale din partea angajatorului, printre care nevoia de a li se acorda mai multă încredere, încurajare și sprijin emoțional.

Chiar dacă specificul situației are ca lait-motiv distanțarea fizică, angajații au simțit nevoia de mai multă apropiere emoțională din partea angajatorilor.” afirmă Denisa Apreutesei, Qualitive Research Director, iSense Solutions.

***

Datele prezentate sunt parte a unui studiu mixt, calitativ-cantitativ, realizat de către compania de cercetare de piață iSense Solutions. Cercetarea calitativă a fost realizată în decursul lunilor august – septembrie 2020, în comunitatea online iSense Modern Consumers, comunitate ce cuprinde 50 de persoane cu vârsta între 18 și 55 de ani, din mediul urban.

Cercetarea cantitativă a fost realizată pe un eșantion de 500 persoane cu vârsta cuprinsă între 18 și 65 de ani, prin metodologia computer-assisted web interviews, în lunia august-septembrie 2020 și este reprezentativă la nivel urban, cu un grad de eroare +-4.38% la un nivel de încredere de 95%.