Pentru că elevii se confruntă cu cele mai multe situații de bullying în pauze, Salvați Copiii lansează, cu sprijinul Kaufland România „Dreptul la pauză”, o campanie de informare și conștientizare a rolului pe care fiecare dintre noi, profesori, părinți, elevi, îl are în asigurarea unui climat educațional pozitiv în școli, astfel încât toți copiii să se simtă în siguranță, iar pauzele să redevină timp de relaxare, socializare și conectare.
Amenințarea cu violența fizică, umilirea, lovirea sunt situații cu care copiii se confruntă frecvent în școlile din România.
Datele centralizate de Salvați Copiii, în urma unei anchete realizate în rândul copiilor, arată că 82% dintre elevi au asistat în calitate de martori la situații de bullying în școala în care învață, 73% în clasa în care învață, iar în grupul de prieteni 45%.
Aproape jumătate dintre respondenți (49%) afirmă că au fost victime ale bullying-lui, în timp ce peste un sfert dintre elevi (27%) admit că s-au aflat în poziția de autor al actelor de bullying, arată datele consultării.
„Un om deștept a spus că cea mai importantă resursă e educația. Noi, la Kaufland România ne ghidăm după acest motto.
Educația este un pilon strategic pentru noi și investim aproximativ un sfert din bugetul nostru de CSR pe an pentru proiecte de educație, în special proiecte care garantează accesul la educație, dar și scoli fără bullying. Organizația Salvați Copiii este unul dintre partenerii noștri de lungă durată și ne bucurăm să fim alături pentru a asigura Dreptul la pauză”, a declarat Katharina Scheidereiter, CSR Manager Kaufland România.
„Bullying-ul este un fenomen extrem de periculos, care traumatizează toți actorii implicați: victima, agresorul și martorul tăcut. Situațiile de hărțuire și violență paralizează reacțiile sociale normale și lasă urme asupra sănătății emoționale a copiilor.
Este important să recunoaștem semnele, să vorbim cu copiii și să desfășurăm activități care să îi reînvețe să fie împreună, să se joace, să colaboreze și să construiască relații sociale pozitive”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.
Datele complete ale consultării online relevă că 99% dintre elevi sunt familiarizați cu termenul de bullying.
82% dintre elevi (peste 4 din 5) au fost martori ai situațiilor de bullying în școala unde învață; 28% dintre respondenți afirmă că, în unitatea de învățământ pe care o frecventează, au asistat cu frecvență ridicată (des și foarte des) la astfel de situații.
În clasă – aproape trei sferturi dintre elevi (73%) afirmă ca au asistat la situații de bullying, 21% afirmând că frecvența acestor situații a fost ridicată.
În grupul de prieteni - incidența fenomenului pare a fi mai redusă, aproape jumătate dintre elevi (45%) spunând că au asistat la astfel de situații în grupul de prieteni, în timp ce frecvențele ridicate au fost semnalate de doar 1 din 10 copii.
Rețelele de socializare sunt indicate ca mediu în care copiii asistă frecvent la situații de bullying – 79% dintre respondenți afirmând că au asistat la astfel de situații, 45% din elevii chestionați spun că asistă la bullying în mediul online des sau foarte des.
Aproape jumătate dintre respondenți (49%) afirmă că au fost victime ale bullyingului, în timp ce 1 din 10 spune că s-a aflat des sau foarte des în astfel de situații.
Peste un sfert dintre elevi (27%) admit că s-au aflat în poziția de autor al actelor de bullying, în schimb proporția celor care admit frecvențe ridicate ale acestui comportament este de doar 2% (rezultate explicabile mai ales prin caracterul dezirabil al întrebării).
84% dintre elevi afirmă că, în situații de bullying, au intervenit activ în sprijinul victimei, peste jumătate (54%) susținând că au adoptat această atitudine des sau foarte des.
Puțin peste o treime (34%) dintre elevi afirmă că s-au aflat în poziția de martor pasiv la situații de bullying, 16% afirmând că adoptă frecvent această atitudine.
Trei sferturi dintre copii (74%) susțin că discută cu adulții despre situațiile de bullying, iar 22% afirmă că fac acest lucru rar sau foarte rar.
Peste trei sferturi dintre respondenți (77%) afirmă că, în situații de bullying, adultul care intervine este profesorul diriginte. Cu o frecvență mai redusă (51%) a fost indicat directorul, urmat de alte cadre didactice (42%), unii elevi (35%), profesorul de serviciu (25%).
Mai puțin de 1 din 5 elevi recunoaște rolul consilierului școlar în acest domeniu (18%), în timp ce 2% dintre respondenți susțin că nimeni nu intervine în astfel de situații.