Asemenea multor zone ale Industriei alimentare din Romania, si industria lactatelor inregistreaza scaderi masive. Desi lactatele fermentate inseamna procesare, adica plus-valoare ridicata pe unitate de produs si, mai ales, pe cantitatea de materie prima prelucrata, acestea nu au cotribuit indeajuns la profitabilitatea companiilor, din cauza diminuarii constante a consumului. Cauzele acestei diminuari sunt arhicunoscute: recesiune, nivel urias al TVA-ului, scaderea puterii de cumparare a populatiei. In ce masura mai e rentabila industria lactatelor din Romania? Pentru unii, pare a fi. Pe ansamblu, insa, situatia este dramatica.

Putina teorie Definitia de manual ne spune ca lactatele fermentate sunt Produse obtinute din lapte si/sau produse lactate prin actiunea unor microorganisme specifice care determina reducerea pH-ului si coagularea. Dupa natura si proprietatile lor, produsele lactate pot fi impartite in mai multe categorii, neexistand in acest caz o convergenta a opiniilor. Astfel, una dintre clasificari imparte lactatele fermentate in patru categorii, in functie de specific (Helmuth Speer-1998): - Proprietati caracteristice; - Tipul culturii de acidifiere; - Prezenta/absenta fructelor ca aditivi; - Concentratia de grasime. In schimb, o alta clasificare tine cont de varietatea uriasa de produse, dar si de implicatiile acestora asupra nutritiei, sanatatii si fiziologiei omului. Astfel, Albert Kosilowski a propus in 1977 alte tipuri de grupe diferentiate de tipul de fermentatie: - Lactate in care are loc numai fermentatia lactica; - Lactate realizata prin fermentatie mixta, lactic si alcoolica; - Lactate in care nu se produce dioxid de carbon sau alcool; - actate filante; - Lactate nefilante. Alaturi de acestea sau, mai bine zis, parte a lor, sunt branzeturile fermentate cu pasta moale, caracterizate printr-un continut mai ridicat de apa (peste 50 %), fapt care le confera o consistenta care variaza de la pasta moale, onctuoasa, pana la o consistenta usor elastica, in functie de continutul de apa si de grasime. Acestea se obtin printr-o durata de coagulare mai mare, prelucrare mai putin pretentioasa a coagului la temperaturi mai mici, autopresare sau presare si maturare de scurta durata, cuprinsa intre 20 si 40 de zile. La randul lor, branzeturile fermentate cu pasta moale sunt: - Branzeturi tip Telemea; - Branzeturi tip Romadur sau Limburg; - Branzeturi cu mucegaiuri nobile; - Branzeturi moi la care se aplica a doua incalzire.Statistica spune ca practica ne cam omoara Daca se vede treaba ca stam bine cu teoria, sa vedem daca practica ne omoara. Iar, daca ne referim la stiinta de a produce lactate fermentate, trebuie sa spunem ca in Romania activeaza, inca, specialisti de prima mana. Asadar, productia in sine, nu ar fi o problema. Ne omoara, in schimb, nivelul productiei si, mai ales, nivelul vanzarilor Socotelile trebuie incepute, obligatoriu, cu nivelul de lapte colectat de unitatile de procesare din ferme si centrele de colectare. Iar, Institutul National de Statistica, in ultimul sau Raport care sintetizeaza datele anului 2011, in comparatie cu anul 2010, ne spune ca acest nivel a scazut cu 6401 tone, ceea ce inseamna -0,7%. In rest, la fel, scaderi pe banda: Cea mai mare scadere a productiei in anul 2011, fata de anul 2010, s-a inregistrat la laptele praf, cu 995 tone (-27,0%). Productia de branzeturi topite a scazut cu 1207 tone (-10,8%), urmata de de productia de unt cu 300 tone (-3,1%). Productia de branzeturi a scazut, de asemenea, in anul 2011, fata de anul 2010, cu 1700 tone (-2,7%). Evolutia cantitatii de branza obtinuta exclusiv din lapte de vaca (94,9% din productia totala de branzeturi) s-a mentinut in aceeasi tendinta descendenta. Productia de lapte de consum si productia de lapte acidulat (iaurt, iaurt de baut si altele) au avut, in anul 2011 comparativ cu anul 2010, o tendinta descendenta 2720 tone (-1,2%), respectiv cu 1425 tone (-1,0%). O usoara crestere s-a inregistrat la productia de smantana de consum care a crescut cu 521 tone (+1,1%) in anul 2011 fata de anul precedent. Daca ne referim strict la branzeturi, ponderea acestora, in anul 2011 a fost urmatoarea: branza semi-dura 36,06 %; branza moale - 32, 34%; branza proaspata- 18, 73 %; branza semi-moale- 9, 55 %; branza dura - 1, 72 %; branza foarte dura- 1, 6 %. Pe regiuni, productia de branzeturi a fost repartizata astfel (tone): Sud-Est - 5573; Nord-Est - 12.065; Sud-Muntenia - 10.039; Sud-Vest Oltenia - 751; Vest - 1683; Nord-Vest - 15520; Centru - 15501; Bucuresti-Ilfov - 1132. Datele includ si smantana si laptele acidulat. Regiunile Bucuresti-Ilfov, Centru si Sud-Muntenia detin peste 75,0% din productia de produse lactate proaspete (smantana si laptele acidulat). Branza s-a produs indeosebi in regiunile Nord-Vest si Centru (24,9%, fiecare), Nord-Est (19,4%) si Sud-Muntenia. Dar siteza datelor nu are cum sa multumeasca, pentru ca probeaza un nivel de consum care ne claseaza pe ultimul loc in Uniunea Europeana. Datele din piata confirma tendinta descendentaDatele din piata certifica si ele tendinta descendenta a pietei lactatelor fermentate, fapt care completeaza imaginea generala a crizei prin care trece Romania. Desigur, procesatorii au cautat orice posibilitate de a-si mari volumul de vanzari, iar pentru aceasta nu au ocolit niciun canal de distributie care sa nu fie utilizat la maximum. Un studiu Nielsen, citat de Revista Piata, a relevat ca majoritatea uriasa a vanzarilor de iaurturi, lapte batut si acidofile in general, s-a efectuat prin intermediul retailistilor in dreptul carora poate fi trecuta o proportie de 86, 1%. Magazinele de peste 40 mp au vandut intr-o proportie de 7,1%, cele de 21-40 mp, de 4,9 %, iar micile magazine au vandut doar intr-o proportie de 1, 9%. Volumul de vanzari a respectat aceeasi dispunere : hipermarket-87,1%, supermarket- 6,5%, magazin mediu- 4,6%, magazin mic-1,8%. Criza si consumul minim sunt confirmate, insa, si de alte coordonate. Aparent, lucrurile arata bine : cheltuielile pentru lactatele fermentate (de fapt, toate cheltuielile pentru alimente), au crescut in anul 2011 cu 7,4 %, potrivit INS. Dar, acestea nu sunt puse pe seama cresterii consumului, ci pe scumpirea produselor. La fel de aparent, procesatorii ar trebui sa o duca precum in sanul lui Avraam dar, daca scadem costurile de productie-desfacere, inclusiv promovarea, cota de TVA si celelalte taxe vom vedea ca profitul este cu mult sub ce si-ar dori fiecare. Apoi, piata fermentatelor a fost cat se poate de fluctuanta. Lasata libera, fara interventia companiilor, ea ar fi la un nivel si mai scazut. Au salvat situatia promotiile si reducerile de pret, in conditiile in care se estimeaza ca piata neagra a atins o proportie de cel putin 45%, macar daca de gandim la branza. Iar, daca tot am pomenit de branzeturi, citand sursele amintite mai sus, sa spunem ca, prin hipermarket-uri s-au vandut 77,4 % din volume, in supermarket: 10, 5 %, in magazine medii: 8, 4, iar in micile magazine: 3, 7 %. Valoric, situatia e asemanatoare: hipermarket- 76,7 %; supermarket- 10, 5 %; magazin mediu: 8, 9% ; mic magazin: 4 %. Mereu produse noi Una dintre modalitatile de a mentine companiile la cota de profit a fost diminuarea cheltuielilor cu materia prima, concomitent cu mentinerea preturilor la vanzare. Aceasta a fost una dintre politicile pe anul 2011 ale companiei Hochland, liderul incontestabil de pe piata cascavalurilor din Romania. Dar, pana la urma, una dintre cele mai eficiente modalitati de dinamizare a vanzarilor s-a dovedit a fi innoirea permanenta a ofertei de produse, chiar daca asta inseamna cheltuieli suplimentare de promovare si publicitate. Astfel, cei de la compania mentionata au lansat Telemeaua de oaie Hochland si batonul de branza topita cu smantana. Delaco a promovat asiduu branza Ceva Fin, cascavalul Delaco, Apetitto-branza topita UHT, concomitent cu sustinerea politicii de impunere a branzeturilor fine cu mucegai pe care le importa in baza unui parteneriat cu furnizori francezi. Nici Napolact nu s-a lasat mai prejos, insistand pe promovarea branzeturilor fermentate Tarnava, Montana, Alpina afumata, Nasal si Alpina. La randul lor, cei de la LaDorna au sustinut campania de promovare a produselor ecologice, precum crema tartinabila Tartina, alaturi de lansarea unui nou cascaval tip Rucar. Iar Albalact a lansat de curand o linie de branzeturi Raraul, nu altceva decat numele fabricii din Nordul Moldovei, subsidiara a sa. Urma scapa turma, dar si marca proprie mai salveaza cate ceva Cum fara a lucra si pe private label, nu prea se mai poate, nici procesatorii romani nu au ocolit aceasta posibilitate de a-si majora productia si vanzarile. Date specifice, de la fiecare companie in parte nu sunt disponibile, ele stand sub semnul confidentialitatii. Dar datele de sinteza de la I.N.S arata o evolutie in crestere a vanzarilor pe acest segment, fata de anul 2008, momentul de dinaintea recesiunii, dar in scadere drastica fata de anul trecut Ca urmare, putem spune ca, daca in 2008 se vindeau pe marca proprie 80.690 de tone de lapte si smantana, in 2010 volumul ajungea la 131.872, pentru ca, in 2011, acesta sa fie de doar 117.172. Iaurtul, laptele acru, sana si kefirul inregistrau in 2008 13.118 tone, in 2010, 20.311 tone, iar in 2011, doar 16.836 de tone. Untul si alte derivate grase din lapte au inregistrat scaderi dramatice. In 2008, se vindeau intr-o cantitate de 6.602 tone, in 2010, 5.211, iar in 2011, doar 4.17 tone Branza rasa si pudra de branza inregistrau 190 de tone in 2008, 342 de tone in 2010 si 223 tone in 2011. Branza topita pare a-si fi revenit, oarecum, daca ne referim la vanzari. Asadar, la acest capitol, daca in 2008 se vindeau 3.366 de tone, in 2010 se vindeau 2.710 tone, iar in 2011, 3.840 de tone. Vanzarile de specialitati au avut vanzari contradictorii. Astfel, branza Roqefort s-a comercializat in 2008 intr-o cantitate de 24 de tone, in 2010, de 5 tone, iar in 2011, de doar 5,4 tone. Emmental a fost cumparat, in 2008, intr-o cantitate de 579 de tone, in 2010, de 493 de tone, iar in 2011, de 586 de tone. Branza Chedar a avut o rata de crestere, astfel: in 2008 s-au vandut 532 de tone, in 2010, 775, iar in 2011, 947 de tone. Gorgonzola s-a comercializat intr-o cantitate de 69 de tone, in 2008, de 61 de tone, in 2010 si de 72 de tone, in 2011. Cat priveste cascavalul, acesta s-a comercializat intr-o cantitate totala de 5.580 de tone, in 2008, 5.634, in 2010 si de 6.400 de tone in 2011. Facem precizarea ca 63% dintre vanzarile de branzeturi pe private label s-au indreptat pe segmentul ho-re-ca, precum si pe segmentul aprovizionarii secundare a micilor magazine. Ce se poate face? Asadar, lucrurile nu stau deloc roz, nici pe aceasta piata specifica, a lactatelor fermentate, in fapt, una dintre cele mai importante ale industriei de profil. Odata cu anul 2009, anul declansarii crizei, sute de unitati de procesare mai mari sau mai mici si-au inchis portile. Chiar si asa, specialistii din domeniu afirma ca Romania detine suficiente capacitati de industrializare. ªi, cum sa fie altfel, atata timp cat consumul scade constant? Dar este posibila redresarea? Deocamdata, inca nu este pus la punct un program national coerent, program la care sa participe fermierii, procesatorii si autoritatile. E drept, acum se incearca incropirea unei strategii, doar ca, imaginea de moment ne arata doar un actor in plina desfasurare, adica, APRIL-ul, in timp ce fermierii nu reusesc sa-si coordoneze miscarile, iar Ministerul Agroculturii si Dezvoltarii Rurale, alaturi de APIA, ANSVSA si ANPC par a nu se fi dumirit, inca, dupa recentele schimbari politice prin care a trecut Romania. Cand si cand, cate o campanie de constientizare, menita sa determine cresterea consumului de lactate, este declansata de unul sau altul dintre jucatorii din piata, dar eforturile par, pana la urma, zadarnice, de vreme ce, atunci cand se trage linie, adunam…minusuri Pana una, alta, mai abitir ca oricand, in aceasta perioada, zona politicului se rasfrange dezastruos si asupra activitatii economice si asupra nivelului de trai al populatiei, a puterii ei de cumparare. Iar, perspectiva nu indica nimic bun.