Modificările peisajului economic românesc din ultima vreme aruncă în incertitudine evoluția generală a economiei naționale, oamenii de afaceri fiind deosebit de îngrijorați, atât pentru viitorul imediat, cât și pentru cel mediu, dacă nu, chiar îndepărtat. Cauzele pentru care s-a ajuns aici sunt multiple. Însă, mai sunt speranțe de mai bine? Mai putem crede că un investitor privat sau o companie privată își pot desfășura activitatea într-o economie nebulverasă de decizii bramburistice? De doi bani, ar fi ceva speranță. În rest...Probleme structurale, profunde Și totuși, de ce România nu poate avea un mediu de afaceri măcar stabil, dacă nu, curat? Cauzele sunt structurale și, mai ales, profunde. Deși, rândurile de mai jos par abstracte, chiar elitiste pentru unii, ele definesc tarele societății românești, elementele determinante pentru care nu putem avea o societate și, prin urmare, o economie așa cum ne-am dori. Pentru a detalia, să amintim că, în toamna anului trecut, Institutul de Cercetare a Calității Viețiii, de sub egida Academiei Române, prin domnul Iulian Stănescu-Doctor în Sociologie și Cercetător al instituției mai sus amintite, deținător al Premiului ”Dimitrie Gusti”, acordat de aceeași Academie Română, a identificat opt cauze nefaste. Acestea sunt: 1-Lipsa acută a forței calificate de muncă și previziuni demografice sumbre: Potrivit analizei, din 1990 și până acum, România a pierdut cca 3,2 milioane de locuitori. 80 % dintre aceștia sunt specialiști sau muncitori calificați care au emigrat și doar 20 % din pierderi fiind puse pe seama sporului negativ de populație. Oricum, potrivit estimărilor ONU, în 2040, România va avea o populație de cca 16 milioane de locuitori. Iar, după cum arată învățmântul românesc, vă dați seama ce nivel de pregătire vor avea urmașii! 2-Economia României va rămâne periferică: În situația demografică și de pregătire profesională de mai sus, economia României, și așa neperformantă, față de celelalte economii din Uniunea Europeană, va rămâne în continuare periferică în tabloul pieței unice. Deși lăudată de unii, economia socialistă a fost slab tehnologizată, a fost energofagă, iar schimbarea din 1989 nu a putut determina compensarea, măcar în parte, a decalajului. La rândul ei, productivitatea muncii este și va rămâne la cote foarte scăzute. 3-Tentația autoritaristă și regresul recurent al democrației: Pe acest fond, tentația autoritaristă revine ciclic, determinând regresul recurent al democrației. Acest lucru nu este de ieri, de azi. El începe cu dictatura lui Carol al II-lea, și continuă cu dictatura stalinistă coordonată de Gheorghe Gheorghiu Dej, sub directul control al URSS-ului, cu dictatura lui Ceaușescu iar, după 1989, cu dictatura ”in micro” a baronilor locali, factori determinanți în luarea unor decizii politice și economice nesănătoase, incoerente, pentru întreaga societate și economie națională. 4-Raporturile incorecte dintre puteri: Actuala Constituție este mai mult decât problematică, ea nereglementând eficient raporturile dintre puterile Statului. De aici, derapaje instituționale și decizionale, cu impact negativ direct asupra economiei. 5-Absența proiectului de țară: Aici, nu prea avem ce să comentăm. Știm bine că România nu beneficiază de niciun proiect viabil, pe termen lung. Ca notă personală, să spunem că guvernanții, oricare au fost, sunt sau vor fi, au ”mentalitatea lunii martie”, definite prin vorbele țăranului român care spune: ”Lasă că vine ea luna martie, dă loboda și mă descurc eu!” 6-Degradarea clasei politice românești: Imediat după 1990, s-a ridicat problema existenței politicienilor formați la Academia Ștefan Gheorghiu, așadar, la o școală comunistă. Dar, așa comuniști cum erau, mulți dintre ei aveau o pregătire solidă, din punct de vedere politic. Așadar, la ei nu era problema de școală, ci de orientare! Odată trecuți pe linie moartă, aceștia au fost înlocuiți de generații din ce în ce mai slab pregătite, generații care au făcut regulă din numirile de miniștri pe criterii de clientelă politică, nu de meritocrație. 7-Conflictul dintre clasa politică și instituțiile de forță: În situația în care corupția e la ea acasă, în România devine clar că interesele politicienilor sunt contrare DNA-ului sau Justiției, aceasta din urmă fiind și ea, aproape 20 de ani, sub control politic. Mai mult, în momentul de față, serviciile de informații sunt atacate în mod constant, dorindu-se punerea lor sub același control politic. 8-Bloc de putere cu grupuri de interese divergente: În clipa de față, România este condusă de un arc guvernamental care se instituie într-un unic bloc de putere. În condiții normale, aceasta ar trebui să fie un avantaj, putând să asigure o oarecare coerență a actului de guvernare. Cum însă, în interiorul său există interese și grupuri divergente, totul se răsfrânge negativ, atât asupra societății, în ansamblul ei, cât și asupra economiei naționale. Dovadă? Trei premieri într-un an! Un viitor în ceață Recitind cele de mai sus cu atenție și, mai ales, conștientizându-le, nu ne mirăm de ce mediul de afaceri din România este rezervat în legătură cu evoluția economiei naționale, în 2018 și mai departe, fiind de părere că, într-adevăr, vom înregistra o creștere, dar ea va fi semnificativ mai mică decât cea din 2017. Principalele neajunsuri pe care le pune în discuție mediul business românesc, pentru anul 2018, sunt deprecierea leului, inflația și incertitudinile legate de cadrul fiscal, potrivit unui barometru de opinie realizat de KeysFin. (Menționăm că barometrul KeysFin a folosit răspunsurile unui număr de peste 150 de oameni de afaceri din diverse domenii de activitate: comerţ, servicii financiare, agricultură, industrie alimentară, energie, confecţii, IT). Potrivit sursei citate, ”majoritatea oamenilor de afaceri chestionați (54 %), au estimat o creștere a Produsului Intern Brut între 4 și 4,5%, pentru 2018. 7% dintre respondenți au estimat o creștere a PIB-ului de sub 4%, în timp ce un sfert (23%), au indicat un avans de peste 5%. Cu toate acestea, 16% au evitat să răspundă, considerând că sunt prea multe incertitudini legate de evoluţiei economiei, mai ales în a doua parte a anului”. KeysFin susține că, ”față de situația din iunie 2017, se remarcă o creștere a incertitudinii legate de perspectivele economiei și o scădere a optimismului oamenilor de afaceri. Incertitudinile legate de Codul Fiscal conduc în top-ul riscurilor pentru economie. Acestea sunt identificate de peste 76% din respondenți, în timp ce inflația (65%), evoluția leului (53%), criza de pe piața forței de muncă (51%), și scumpirea creditării (38%), completează lista principalelor riscuri de derapaj pentru economie”. „Codul Fiscal reprezintă principala preocupare a mediului de afaceri. Schimbările brutale din ultima parte a anului trecut și perspectivele unor noi modificări în acest domeniu ridică cele mai mari semne de întrebare. În condițiile unui cadru fiscal instabil, mulți oameni de afaceri și-au amânat planurile de investiții sau de extindere, mai cu seamă că provocările de ordin fiscal sunt însoțite de perspectiva scumpirii semnificative a creditării în România”, susține KeysFin. Antreprenorii au mai menționat la capitolul riscuri pentru economie ,,zgomotul” de pe scena politică și o posibilă înrăutățire a situației economice mondiale. (vezi prima parte a articolului. N.a.)Consum va mai fi, dar producție… Evoluția economică pozitivă din primul semestru al anului 2018 ar continua să fie impulsionată în continuare de consum, spun oamenii de afaceri chestionați: „Creșterile de salarii și pensii vor influența semnificativ segmentul comerțului, însă nu în aceeași măsură ca în 2017, având în vedere scumpirile preconizate de producători și comercianți, pe fondul deprecierii monedei naționale”, constată KeysFin. În contextul creșterii consumului, mare parte dintre oamenii de afaceri (62%), se așteaptă ca serviciile să înregistreze un avans consistent. Top-ul domeniilor de activitate care vor performa în 2018 este completat de Agricultură (34%), Construcții (31%), Turism (29%), Transporturi (17%) și IT (12%). Pe de altă parte, însă, voci din rândul sectoarelor de carne și lapte ale României, susțin că, pe fondul bulversării sistemului fiscal, al majorării accizei la motorină, al creșterii prețului la gaz și energie electrică, al blocării oricărui proiect de infrastructură și al suplimentării taxelor pe care populația va fi nevoită să le plătească, precum și a majorării tarifelor pentru utilități, același consum, cel puțin pentru alimente, este foarte posibil să scadă sau să se reorienteze, din nou, spre alimentele foarte ieftine, de proastă calitate. Acest lucru, cu siguranță, va diminua activitatea de producție a firmelor de carne și lapte din România, care sunt orientate spre calitate. Oricum, la nivel macro-economic, nivelul producției nu este nici pe departe mulțumitor, în aceste condiții urmând să asistăm și în acest an la o creștere artificială, nesănătoasă, lucru care ar putea determina mutații dramatice, atât pe plan economic, cât și pe plan social. Euro va ajunge la 4,75 lei La rândul său, puseul inflaționist din 2018 va fi influențat, în mare măsură, de evoluția monedei naționale. Întrebați la ce cotație cred că va fi tranzacționat euro, în primul semestru, majoritatea investitorilor au indicat intervalul 4,7-4,75 lei pentru un euro, precizând că aşteptările de creştere a inflaţiei peste estimări şi majorarea deficitelor ar putea determina BNR să continue înăsprirea politicii monetare, în 2018. De altfel, Banca Națională a crescut dobânda cheie la 2%. „Dincolo de evoluția leului, accesul mai dificil la creditare, ca urmare a creșterii dobânzilor, ar putea influența semnificativ dinamica economiei, cu rezultate greu de anticipat în acest moment. Mulți investitori cred că deprecierea leului și dobânzile în creștere vor scădea semnificativ apetitul investițional în 2018, având un an plin de incertitudini”, susține KeysFin, în baza datelor obținute de la cei chestionați. Ce și-ar dori oamenii de afaceri din România? Răspunsurile au fost categorice: ”Predictibilitate bazată pe un cadru fiscal stabil și necesitatea investițiilor în infrastructură”. Alături de acestea, au fost adăugate: ”Atragerea fondurilor europene, eliminarea birocrației, acordarea de facilități investitorilor interesați să dezvolte afaceri cu impact pe orizontală, care pot creea noi locuri de muncă”.