Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, a susținut public că România a procedat corect votând acordul comercial dintre Uniunea Europeană și Mercosur, respingând temerile legate de un impact major negativ asupra agriculturii. Invitat într-o emisiune de analiză politică, acesta a argumentat că percepția publică distorsionează rolul real al agriculturii în cadrul acordului și în structura economiei europene.

Potrivit lui Daraban, industria generează aproximativ 30% din PIB-ul României, în timp ce agricultura contribuie cu doar 4,5%. La nivelul Uniunii Europene, agricultura și zootehnia reprezintă în jur de 1,5% din economie. În acest context, acordul UE–Mercosur nu poate fi interpretat ca un tratat agricol, întrucât sectorul agroalimentar reprezintă cel mult 30% din totalul prevederilor comerciale.

Unul dintre principalele argumente invocate a fost legat de volumele de carne exceptate de la taxe vamale. Contingentul pentru carnea de vită este de aproximativ 99.000 de tone, echivalentul a circa 1,5% din producția anuală a Uniunii Europene, iar pentru carnea de pasăre aproximativ 180.000 de tone, adică în jur de 1,3%. Din această perspectivă, Daraban a apreciat că riscul unei destabilizări a pieței europene este limitat.

Președintele CCIR a criticat totodată structura extrem de fragmentată a agriculturii românești. Conform datelor prezentate, peste 578.000 de ferme au sub 5 hectare, în timp ce exploatațiile mari sunt foarte puține numeric. În opinia sa, această realitate limitează productivitatea și capacitatea de a asigura aprovizionarea constantă a marilor orașe.

În zona subvențiilor, Daraban a propus ca sprijinul financiar să fie concentrat către exploatațiile de peste 100 de hectare, pentru a stimula eficiența economică. În zootehnie, a semnalat existența unor practici frauduloase legate de menținerea artificială a animalelor pentru obținerea subvențiilor și a sugerat orientarea sprijinului către procesatorii finali, cu condiția utilizării producției interne.

Mesajul său evidențiază o viziune economică axată pe competitivitate, integrare comercială și restructurarea profundă a sectorului agricol. În această abordare, acordul UE–Mercosur este privit ca o oportunitate pentru industrie și exporturi, în timp ce agricultura românească este chemată să se adapteze unor realități economice tot mai exigente.

(Foto: AI GENERATED)