Tehnologii

224

Mintel: Cum ar trebui modificată etichetarea ”clean label”?

autor

MeetMilk.ro

distribuie

Tendința ”clean label” nu rămâne stagnantă. Studiind categoria, Emma Schofield de la Mintel, director asociat, Global Food Science, dezvăluie modul în care aceasta evoluează în fața schimbării reglementărilor, interesul fiind gradul de procesare și modul în care pot fi captați și fidelizați ”consumatorii ecologici”.

Percepția consumatorului este cel mai important element

”Clean label” (”Eticheta curată”) este de mult o tendință în domeniul alimentelor și al băuturilor, fiind dinamizată de dezgustul consumatorilor față de ingredientele sau aditivii percepuți a fi nenaturali sau artificiali în alimente și băuturi.

Deși este extrem de populară, tendința ”etichetelor curate” nu stagnează, sugerează Emma Schofield de la Mintel, director asociat, Global Food Science. Deci cum evoluează?

Tendința categoriei produselor cu ”etichetă curată” se bazează pe percepția consumatorului. ”Consumatorii nu au întotdeauna o înțelegere foarte bună a sursei ingredientelor și a originii acestora, dar și dacă ingredientele sunt sau nu naturale sau artificiale”, a explicat Schofield.

Această cunoaștere este probabil împiedicată de termenul ”etichetă curată”, în sine. La fel ca termenii de ”natural” și ”sănătos”, ”eticheta curată” nu are o definiție legală și, prin urmare, este deschisă interpretării consumatorului.

Termenul ”curat” tipărit pe ambalaj este neobișnuit, a spus Schofield pentru FoodNavigator. În plus, mai degrabă, producătorii tind să prezinte afirmații care sunt legate de percepția consumatorului asupra unui produs ”curat”. Acestea ar putea include afirmații precum ”fără arome artificiale”, ”fără sirop de porumb cu conținut ridicat de fructoză” sau ”fără glutamat monosodic” etc..

”Principalul element al unui produs din categoria etichetei curate constă în absența ingredientelor care sunt percepute a fi nenaturale sau artificiale, cum ar fi îndulcitorii artificiali, MSG, nitrații sau aromele artificiale”, susține specialista citată.

Omisiuni intenționate

Firma de cercetare de piață a observat, de asemenea, că produsele ”curate” omit în mod intenționat ingredientele foarte rafinate, chiar și pe cele care nu se încadrează în categoria aditivilor.

”Ingrediente precum zaharurile foarte rafinate (siropul de porumb cu conținut ridicat de fructoză, de exemplu), amidonul modificat sau grăsimile rafinate, cum ar fi uleiurile parțial hidrogenate cu grăsimi trans, acestea sunt, de asemenea, adesea incompatibile cu ceea ce consumatorii cred că este un produs curat sau natural”, a explicat Schofield.

”Pe scurt, eticheta curată înseamnă găsirea de ingrediente alimentare reale în rețete în care te-ai aștepta să găsești acele ingrediente”.

Găselnițe noi

Totuși, tendința nu se referă doar la excluderea ingredientelor nenaturale sau foarte rafinate de pe eticheta produsului, iar Mintel a observat noi găselnițe în evoluția categoriei dar, mai ales, a etichetării… ”etichetei curate”.

Din ce în ce mai mult, firma de cercetare de piață observă caracteristica ”fără de”, pe ambalaj. Acestea variază de la ”fără gluten”, la ”fără lactate” și ”fără soia”, despre care Schofield crede că alimentează tendința de ”etichetă curată”, fără să fie cazul.

”Mulți consumatori îmbrățișează acum aceste diete ca o tendință de stil de viață, mai degrabă, decât din cauza unei nevoi medicale. Prin urmare, unii consumatori, pe bună dreptate sau greșit, consideră că evitarea acestor alergeni sau ingrediente legate de intoleranțe este mai ”curată” și ”mai sănătoasă”.

O altă modificare cheie a evoluției categoriei, potrivit Emmei Schofield, este tendința de a mânca ”curat” și de a elabora o dietă în consecință. În unele țări, tendința ”etichetei curate” a susținut apariția acestei diete la modă, bazată pe comentariile de pe rețelele sociale.

”Aceasta, deși nu are o definiție formală, este de obicei definită ca o dietă prin care adepții consumă așa-numitele alimente întregi, reale, pure și neprocesate”.

Oportunități perfide

Firma de cercetare de piață a observat, de asemenea, oportunități pentru mărci de a lega termenii ”curat”, cu ”verde”. Așa cum consumatorii leagă atributele ”curate” și ”naturale” cu propria lor sănătate, ei leagă și atributele ”curate” și ”naturale” cu sănătatea planetei, ceea ce e o mică perfidie din partea procesatorilor.

Ca urmare, cincizeci și șase la sută dintre consumatorii europeni sunt de acord că alimentele ”naturale” sau organice sunt mai sigure pentru mediu decât alimentele convenționale, potrivit cercetărilor Mintel. Iar șaizeci și unu la sută dintre consumatori sunt de acord că având o dietă cu astfel de produse, sunt mai sănătoși.

Ca urmare a acestor evoluții se poate afirma că o confluență dintre ”curat” și ”verde”, sau dintre sănătatea umană și planetară, pot ajuta la formarea următoarei generații de etichete ”curate”.

Ce factori determină această tendință?

Un motiv cheie pentru tendința etichetei curate în sine și popularitatea sa de lungă durată provine din interesul consumatorilor pentru alimentele naturale, integrale. Dar, de ce consumatorii caută alimente ”naturale” și ”integrale”? ”Pentru că ei cred că sunt mai bune pentru sănătatea lor”, a explicat Schofield.

Potrivit cercetărilor Mintel, consumatorii cred adesea că ingredientele puternic procesate și artificiale sunt dăunătoare pentru sănătatea lor. Șaptezeci și cinci la sută dintre consumatorii europeni sunt de acord că alimentele prea procesate sunt dăunătoare pentru sănătate. Patruzeci și nouă la sută dintre consumatorii spanioli și 50% dintre consumatorii italieni spun că evită produsele cu ingrediente artificiale pentru a mânca și a bea sănătos.

”Legătura dintre sănătate și naturalețe este un motor cu adevărat important al tendinței etichetelor curate”, a subliniat directorul asociat citat.

Reglementarea

Reglementarea este un alt factor cheie. Iată, pigmentul alb dioxid de titan (E171) nu va mai este autorizat ca aditiv alimentar în UE. Dioxidul de titan, sau TiO2, este clasificat de Agenția Internațională pentru Cercetare a Cancerului (IARC) a ONU ca un posibil cancerigen uman. Franța interzisese deja utilizarea acestuia de la 1 ianuarie 2020.

Utilizarea nitraților în mezeluri este o altă problemă controversată. Franța intenționează să reducă utilizarea nitraților, după ce agenția sa națională de sănătate a confirmat că aceștia cresc riscul de cancer.

”Tendința etichetei curate poate avea implicații semnificative pentru canalele de producție și desfacere din diferite sectoare ale industriei alimentare”, a spus Schofield. Activitatea de reglementare, a continuat ea, va continua să stimuleze cererea de alternative mai curate, în aceste categorii relevante.

Un alt factor cheie al tendinței de creștere a categoriei de produse cu ”etichetă curată” este mass-media, a spus Schofield, ”care poate fi problematică deoarece nu transmite întotdeauna faptele cu acuratețe”.

Firma de cercetare de piață este adesea întrebată de clienții săi ce face un ingredient să fie perceput drept ”curat” sau ”necurat”, a dezvăluit ea. ”În orice caz, mass-media poate fi cea care a influențat negativ opiniile consumatorilor față de un ingredient”, ni s-a spus.

Exemplele includ ingrediente precum caragenanul (un extract din alge marine roșii), anumite gume și metilceluloză emulgator/îngroșător. ”Deși acestea sunt ingrediente procesate, ele provin din natură, cum ar fi plante sau plante marine. Cu toate acestea, denumirile chimice nenaturale ale multor dintre aceste ingrediente le pot face susceptibile de a fi supuse controlului din partea influențelor din rețelele sociale”.

Cercetările Mintel indică faptul că 31% dintre consumatorii europeni se inspiră în rețelele de socializare pentru a adopta o alimentație sănătoasă. Firma de cercetare de piață consideră că există o oportunitate pentru industria alimentară de a lua măsuri proactive pentru a ajuta la educarea consumatorilor cu privire la ingredientele care vor fi mai puțin evidențiate pe etichete.

Cum răspund mărcile?

Deci, cum inovează mărcile de produse alimentare și băuturi având în vedere ”eticheta curată”? Iată un exemplu:

În 2018, Arla Foods a lansat pe piața germană un produs de iaurt cu două ingrediente. Iaurtul Bio Nur, de la Arla, a fost ”primul de acest gen” pentru companie și conținea doar iaurt (75%) și fructe organice (25%).

Pentru Schofield, acest NPD reprezintă un bun exemplu de aliniere a produsului cu ”eticheta curată”: ”A fost promovat și lansat în jurul faptului că acesta conținea două ingrediente, așa că se aliniază foarte puternic cu interesul consumatorilor pentru listele de ingrediente simple și curate”.

Un alt mod în care producătorii își pot construi o imagine ”mai curată” și mai ”naturală”, în jurul produselor lor, este aceea de a lega ingredientele înapoi la o sursă vegetală, a sugerat directorul asociat. ”Mulți aditivi își au originea în plante, chiar dacă de atunci au fost procesați destul de intens”.

Schofield crede că, la rândul lor, consumatorii sunt liniștiți de ideea că un ingredient este pe bază de plante. ”Așadar, legarea ingredientelor precum culoarea din alimente, de exemplu, înapoi la originea lor vegetală, poate deseori să liniștească consumatorii cu privire la aceste ingrediente și aditivi din alimente și băuturi”.

Ce ne rezervă viitorul?

Cum va continua să evolueze tendința produselor cu ”etichetă curată”? Mintel este convins că interesul consumatorilor pentru alimentele ”curate” și ”naturale” rămâne puternic.

În viitor, se va acorda mai multă atenție nu numai listei de ingrediente, ci și tehnicilor de procesare și gradelor de procesare care intră în formularea produsului.

”Deși procesarea nu este neapărat legată de nutriție, recent am văzut multă atenție mărită față de subiectul alimentelor ultraprocesate”, a spus Schofield. ”O mulțime de cercetări leagă negativ consumul de alimente ultraprocesate cu sănătatea. Și sistemele de clasificare, cum ar fi NOVA și Siga, care evaluează alimentele în funcție de gradul și tipul lor de procesare, mai degrabă, decât numai în funcție de nutriție, primesc o atenție destul de mare în prezent”.

Ca urmare, iată, în Franța, programul național pentru sănătate și nutriție și-a stabilit un obiectiv de reducere a consumului de alimente ultraprocesate cu 20%. Acest lucru ar putea atrage atenția asupra diferitelor tehnici de procesare, a sugerat Schofield.

Multe tehnici de procesare rezonează ”destul de pozitiv” cu consumatorii pe motive ”naturale”, ”curate”. Acestea tind să fie tehnicile de procesare care sunt mai tradiționale, decât cele axate pe industrie sau pe fabrică, a explicat Schofield. ”Lucruri precum uscatul la soare și fermentatul natural sunt susceptibile de a rezona pozitiv în ceea ce privește sănătatea și ”naturalețea”. În consecință, consumatorii ar trebui să ia în considerare gradul și tipul de procesare la care a fost supus un produs ca parte a următoarei generații de etichete curate”.

Ultraprocesatele sunt dăunătoare

Potrivit cercetării Mintel, 61% dintre consumatori sunt de acord că alimentele ultraprocesate sunt dăunătoare pentru sănătate. ”Nutriția naturală” este o altă tendință emergentă în spațiul ”etichetei curate”. De aceea, pe lângă faptul că se uită la ceea ce poate fi scos din produse, Mintel a încurajat mărcile să exploreze ce poate fi adăugat pentru a oferi o imagine ”curată”.

Mulți consumatori, a explicat Schofield, cred în puterile de stimulare a sănătății ale ingredientelor naturale, cum ar fi substanțele botanice (gândiți-vă la ginseng), sau așa-numitele superfructe, cum ar fi afinele.

Cercetările Mintel sugerează că 71% dintre consumatorii europeni preferă alimente cu ingrediente naturale, care stimulează sănătatea, cum ar fi ghimbirul și turmericul, în locul produselor fortificate care conțin vitamine adăugate.

Generația următoare de produse cu ”etichetă curată” se poate concentra și pe substanțe care, până în prezent, nu ar fi apărut vreodată pe listele de ingrediente.

Un exemplu la care face referire Schofield sunt substanțele polifluoroalchilice (PFAS), altfel cunoscute sub denumirea de ”substanțe chimice pentru totdeauna”.

Substanțele chimice PFAS au fost identificate în ambalajele alimentare de unică folosință și au fost acuzate că reprezintă o amenințare pentru populația și sănătatea planetei.

Ca urmare, directorul asociat se întreabă dacă afirmațiile ”fără PFAS” s-ar putea alătura expresiilor ”fără hormoni”, ”fără antibiotice” sau ”fără pesticide”, pentru a forma următoarea generație de etichete ”curate”, ”aproape estompând legătura dintre alimente convenționale și cele organice”.

aflat

anterior
urmator

read

newsletter1

newsletter2