Ferma

220

Modalități de creștere a durabilității fermelor de animale

autor

MeetMilk.ro

distribuie

Agricultura durabilă poate fi înțeleasă ca producerea de alimente într-un mod profitabil din punct de vedere economic, acceptabil din punct de vedere social și neutru din punct de vedere al mediului.

Se crede că numai în acest mod generațiile viitoare vor putea produce suficientă hrană pentru a-și satisface nevoile. Una dintre căi este creșterea durabilității fermelor de animale. Dar, cum?

Câteva soluții au fost cuprinse în studiul cu titlul ”4 ways to increase livestock sustainability- C.M. Breaking the mould – impacts of organic and conventional farming systems on mycotoxins in food and livestock feed, an Organic Center State of Science review”, elaborat de Jeroen De Gussem, cercettător la Nutriad Institute Benbrook, și publicat dePigProgress.

O provocare cu mai multe fețe

Sustenabilitatea este o provocare cu mai multe fațete și miracolul ”O rețetă potrivită tuturor”, nu există. De exemplu, vegetarianismul sau veganismul nu sunt cu siguranță soluția globală la o alimentație sănătoasă, deoarece multe părți ale lumii nu sunt potrivite pentru cultivarea plantelor care sunt digerabile de oameni din cauza lipsei de apă sau a condițiilor climatice nefavorabile.

Apoi, sustenabilitatea, în general și agricultura durabilă (inclusiv producția de culturi, fibre și lemn pentru produse alimentare, textile, construcții, energie etc.) sunt legate de restul lanțului de aprovizionare, de la producție la consumator.

FAO afirmă că ”o treime din alimentele produse pentru consumul uman sunt pierdute sau irosite la nivel global, ceea ce reprezintă aproximativ 1,3 miliarde de tone pe an”.

Cel mai simplu mod de a opri aceasta este conceperea unei societăți mai durabile, de a preveni risipa și de a consuma ceea ce este produs, indiferent dacă este produs într-un mod convențional, intensiv, extensiv, organic, sintetic sau altfel.

Aditivii de conservare sunt esențiali pentru păstrarea ingredientelor valoroase din hrană, precum lipidele, vitaminele și elementele nutriționale esențiale și pentru a preveni sau întârzia degradarea de către insecte, paraziți, drojdie, mucegai sau bacterii.

Aditivii, esențiali pentru producția durabilă

În conformitate cu aceasta, aditivii pentru hrana animalelor sunt, de asemenea, esențiali pentru producția durabilă a animalelor. Formularea nutrițională, conținutul de energie, gustul și digestibilitatea sunt caracterizate predominant de materiile prime și de calitatea, transportul, prelucrarea și condițiile lor de depozitare.

Până în prezent, agricultura s-a concentrat pe eficiența producției pentru a hrăni populația locală. Iar agricultura industrială utilizează parametri economici ușor de măsurat, precum randamentul, raportul de conversie a furajelor (FCR), costul de producție și eficiența.

Ca urmare, dezbaterea durabilității implică o schimbare sau mai degrabă adăugarea de noi parametri de producție, cum ar fi bunăstarea animalelor, sănătatea animalelor, sănătatea publică, impactul asupra mediului, poluarea cu CO2 amoniu-fosfat, biodiversitatea etc.

Riscuri de infecții fungice

Cercetările europene au arătat că există peste 50% mai multe micotoxine în cerealele convenționale, decât în ​​cerealele organice. Nivelul mediu de micotoxine din boabele convenționale este, de asemenea, de peste două ori mai mare decât nivelul mediu al boabelor organice.

Explicația probabilă pentru nivelurile mai ridicate de micotoxine în culturile convenționale europene este utilizarea de rutină a îngrășămintelor azotate, cuplate cu aplicații fungicide.

Sistemele agricole convenționale cresc riscul de infecții fungice din cauza lipsei de diversitate și a dependenței de monoculturi, dar și din cauza utilizării intensive a îngrășămintelor care furnizează substanțe nutritive într-o formă ușor disponibilă.

Aplicarea fungicidelor suprimă adesea agenții patogeni fungici, permițând fermierilor să producă randamente mai mari. Cu toate acestea, aplicațiile de rutină și repetate pot duce la probleme cu rezistența și pot declanșa schimbări în populația de ciuperci către tulpini producătoare de micotoxină.

Sistemele de agricultură organică reduc prevalența infecțiilor fungice grave și, prin urmare, a riscurilor de micotoxină, prin promovarea diversității în microorganismele care colonizează țesuturile plantelor și care trăiesc în sol și prin reducerea aprovizionării cu azot care este ușor disponibilă pentru a sprijini creșterea plantelor și a agenților patogeni.

O utilizare inteligentă a dezactivatorilor de micotoxină, ca aditiv pentru hrana animalelor, atunci când este combinată cu creșterea inteligentă, poate reduce riscul ca micotoxinele să aibă un impact asupra sănătății animalelor. Însă, iată câteva căi de îmbunătățire a durabilității fermelor de animale.

Îmbunătățiți diversitatea

S-a dovedit că monoculturile pot fi mai eficiente în condiții optime de producție, dar sunt mult mai puțin robuste împotriva condițiilor suboptimale. Sunt mai susceptibile și mai vulnerabile la intrarea organismelor care intră în ecosistem,  atunci când apar schimbări bruște, cu rezultate devastatoare pentru monocultură.

În plus, în producția animală, monoculturile de animale, cum ar fi rasele de porci sau găini, prezintă probleme specifice. Utilizarea antibioticelor și a altor tratamente împotriva bolilor, precum coccidioza sau contaminanți precum micotoxinele, induc frecvent probleme de sănătate intestinale secundare legate de schimbări nefavorabile ale populației bacteriene.

În combinație cu aportul (excesiv) de substanțe nutritive, agenții patogeni oportunisti preiau ecosistemul bacterian din intestin, rezultând enterite bacteriene și necrotice. Anumiți aditivi furajeri, cum ar fi butirații acoperiți sau probioticele, s-au dovedit a stabiliza mediul bacterian și a preveni preluarea completă de către intruși.

Uneori, aditivii, cum ar fi dezactivatorii de micotoxină, elimină efectul contaminanților, dar adesea cauza principală nu poate fi eliminată doar de aditivi pentru hrana animalelor, ci sunt cel puțin o parte a soluției în reducerea sistemelor nesustenabile, cum ar fi utilizarea AGP.

Aprovizionați-vă din surse locale

Soia și făina de pește sunt ușor digerabile și au fost în mod tradițional surse principale de proteine ​​în multe diete animale. Cu toate acestea, se așteaptă ca accesibilitatea lor să scadă, odată cu creșterea cererii pentru o utilizare mai durabilă a ingredientelor foarte digerabile pentru consumul uman, mai degrabă decât pentru includerea în dietele animalelor.

Producția mai durabilă poate fi facilitată folosind subproduse economice și locale și ingrediente pentru furaje, cum ar fi pulpa de manioc, făina de floarea soarelui, alge marine și insecte. Important, utilizarea ingredientelor locale va reduce, de asemenea, dependența de materiile prime furajere importate și va oferi mai multe oportunități de dezvoltare a economiei la nivel local.

Cu toate acestea, este posibil ca aceste surse alternative de proteine ​​să fie mai puțin digerabile, ceea ce va avea un impact negativ asupra performanței animalelor. Această digestibilitate mai mică are ca rezultat absorbția redusă a aminoacizilor și ulterior mai multe proteine ​​rămân ca substrat pentru fermentarea proteolitică, care poate compromite integritatea și funcția intestinală.

Din nou, aditivii furajeri, cum ar fi butiratul acoperit, substanțele botanice și probioticele îmbunătățesc sănătatea și funcția intestinală, îmbunătățind astfel performanța animalelor hrănite cu o sursă de proteină slab digerabilă.

Redefinirea metodelor de producție animală

Agricultura modernă și producția animală trebuie să își redefinească metodele de producție către o activitate mai durabilă și să pună în aplicare noile criterii durabile care sunt adesea contradictorii cu vechii parametri economici.

Bunăstarea animalelor, care necesită o densitate mai mică a acestora, o creștere mai lentă, producția locală de furaje, un impact mai mic asupra mediului și o calitate mai bună a cărnii și a produselor derivate, vor avea cel puțin un impact asupra costului și eficienței sau randamentului.

În acest context, calitatea nu se referă (exclusiv) la standardele nutriționale sau de siguranță alimentară, ci la valoarea pe care clienții sunt dispuși să o plătească, dacă sunt serioși în ceea ce privește îmbunătățirea durabilității în agricultură.

Durabilitatea și rentabilitatea

Sustenabilitate economică, de mediu și socială este o oportunitate pentru fermieri pentru a gestiona și a reduce utilizarea resurselor, cu scopul de a menține rentabilitatea pe termen lung.

Acum, mai mult ca oricând, ni se cere să producem alimente de calitate, trasabile într-un mod care are un impact minim asupra mediului. Fermierii, consumatorii și alte părți interesate din sectorul zootehnic au din ce în ce mai multă nevoie de mai multe informații despre performanța de mediu și durabilitatea lanțurilor de aprovizionare a animalelor.

Cu populația globală în continuă creștere, acesta este un moment esențial pentru industria agricolă, cu mai multe provocări de depășit. Cerințele pentru a depăși obstacolele, sunt:

-Pentru a produce alimente pentru o populație în creștere într-un mod mai durabil, agricultura trebuie să se adapteze la schimbările din mediul economic, politic și natural.

-Pentru a reduce impactul asupra mediului și pentru a îmbunătăți rezistența sistemului de producție, agricultura este supusă unei presiuni crescânde pentru a îmbunătăți durabilitatea lanțurilor sale de aprovizionare, precum și pentru a cuantifica impactul pe care îl are asupra mediului.

-Pentru a ajuta fermierii să devină mai sustenabili, dezvoltarea în comun cu firmele producătoare de aditivi, a planurilor care combină profitabilitatea pe termen lung cu îngrijirea mediului.

Suplimentele nutritive

Suplimentele nutritive îmbunătățesc sănătatea și performanța animalelor. Tehnologiile sunt utilizate în mod eficient la vacile de lapte și la bovine, păsări, porcine, acvacultură, ecvine și animale de companie, abordând probleme pe tot parcursul vieții, care includ imunitatea, sănătatea digestivă, utilizarea mineralelor, reproducerea și rezistența oaselor.

La rândul lor, produsele pentru sănătatea animalelor se concentrează pe obținerea unei bunăstări optime, iar îmbunătățirile de mediu sunt adesea un avantaj suplimentar. Aceasta, din 2 motive:

-Un animal sănătos este mai capabil să-și digere hrana și, prin urmare, elimină resursele mai puțin nedigerate înapoi în mediu.

-Produse precum Allzyme SSF, permit unui animal să utilizeze mai mult din hrana sa, minimizând resursele naturale care ar fi necesare pentru hrănirea animalului.

Managementul mineralelor

Sunt copanii care au investit resurse semnificative în dezvoltarea tehnologiilor brevetate de ingrediente, pentru hrana animalelor, care susțin obiectivele de afaceri ale clienților lor. Un astfel de exemplu este gama de minerale organice Bioplex.

Urmele minerale anorganice sunt slab absorbite de majoritatea speciilor, iar producătorii tind să suplimenteze excesiv rațiile de animale pentru a compensa această ineficiență. Astfel de practici compun ineficiențe, costând fermierul suplimentar și creând poluare sub formă de excremente concentrate.

S-a dovedit că urme de minerale organice, sub formă de Bioplex și Sel-Plex, pot fi incluse la niveluri semnificativ mai mici, îmbunătățind în același timp performanțele animalelor. Acest lucru optimizează necesarul de minerale animale și reduce impactul negativ asupra mediului.

Această inovație se numește Tehnologie de înlocuire totală (TRT). Gama de urme minerale organice este o adevărată soluție ACE, datorită beneficiilor pe care le oferă animalelor, consumatorilor și mediului, rezultând o abordare mai durabilă a gestionării mineralelor de animale.

Eforturi de reducere a impactului asupra mediului

Deoarece agricultura este unul dintre primii cinci emițători de carbon, industria se confruntă cu provocări complexe, atunci când vine vorba de obiectivele globale de emisii. Dar sectorul se află într-un loc ideal pentru a-și îmbunătăți amprenta de carbon și durabilitatea.

Agricultura este ca toate celelalte industrii, prin faptul că, dacă ne concentrăm eforturile și tehnologiile către îmbunătățirea eficienței resurselor, atunci ne putem reduce impactul asupra mediului. Îmbunătățirea calității furajelor și a bunăstării animalelor au un efect direct asupra eficienței generale a producției.

Animalele sănătoase sunt mai capabile să absoarbă substanțele nutritive, ducând la costuri mai mici ale input-urilor, pentru fermieri, și la un impact mai mic asupra mediului prin deșeurile de substanțe nutritive nedigerate.

În cadrul realității industriei, a marjelor tot mai strânse și a creșterii prețurilor materiilor prime, aceasta aduce o valoare semnificativă fermierilor care sunt dornici să obțină randamente mai bune ale investițiilor lor.

Mai mulți bani pentru crescătorii de animale

Fermierii pot fi ecologici și pot câștiga mai mulți bani. Pentru a corela ecologia cu profitabilitatea, s-a dezvoltat instrumentul ”What If?” (în traducere liberă: ”Ce-ar fi, dacă?”), instrument care demonstrează fermierilor și managerilor lanțului de aprovizionare că îmbunătățirea rentabilității poate merge mână în mână cu reducerea amprentei de carbon, prin utilizarea mai eficientă a resurselor.

Asigurarea practicilor durabile la fermă este un domeniu de importanță crescândă pentru industrie, alături de producția durabilă de alimente. Odată cu creșterea gradului de conștientizare a consumatorilor, există o tendință globală în creștere pe termen lung a cererii consumatorilor pentru trasabilitate, durabilitate și mediuproduse ecologice.

Ca industrie a creșterii animalelor, fermierii trebuie să se asigure că valorifică această oportunitate și să demonstreze gestionarea eficientă a performanței de mediu a lanțului de aprovizionare din sectorul zootehnic. Acest lucru va conduce la îmbunătățirea eficienței, ducând la o afacere mai profitabilă și la un impact asupra mediului redus.

Cum pot fermierii să îmbunătățească durabilitatea?

În cadrul unui lanț de aprovizionare cu alimente, cel mai mare impact asupra amprentei de carbon se resimte la nivelul fermei. Prin îmbunătățirea nutriției animalelor, a conversiei furajelor și a utilizării nutrienților, vom reduce cel mai mare procent din amprenta de carbon a unei ferme.

Sănătatea și bunăstarea animalelor joacă un rol important în performanța întreprinderilor agricole, precum și transparența în cadrul unui lanț de aprovizionare. Dacă animalele sunt mai sănătoase, atunci trebuie să reducem pierderile din cadrul sistemului. Prin urmare, reducând deșeurile și impactul asupra mediului.

În esență, un animal compromis de probleme de sănătate nu folosește resurse de hrană pentru creștere și întreținere corporală regulată. Acest lucru reduce eficiența producției, ducând la un impact mai mare asupra mediului.

Culturile și produsele de creștere pot fi influențate în mare măsură de volatilitatea pieței și de condițiile meteorologice. Nutrienții joacă un rol cheie în productivitatea fermei, și, cu accent pe sănătatea solului, se pot folosi mai bine nutrienții, garantând în același timp soluri mai fertile pentru generația viitoare.

Nutrienții sunt aduși în principal într-un sistem agricol prin îngrășăminte artificiale. Prin îmbunătățirea utilizării gunoiului de grajd organic, precum și prin utilizarea cu precizie a tuturor îngrășămintelor, ne propunem să îmbunătățim calitatea solurilor, reducând totodată nevoia de produse de îngrășăminte cu consum intens de carbon.

Aporturile de apă sunt cruciale pentru eficiență, iar cea mai bună utilizare a apei trebuie făcută pentru a îmbunătăți conversia furajelor, precum și producția de culturi. Apa este o resursă în continuă creștere în penurie; cu toate acestea, utilizarea sa stă la baza tot ceea ce se întâmplă la fermă.

Amprenta de apă și utilizarea eficientă a rezervelor de apă trebuie să meargă mână în mână cu reducerea emisiilor de carbon și impactul general asupra mediului.

aflat

anterior
urmator

read

newsletter1

newsletter2