Consumul de lactate din retailul modern din România este dominat, din punctul de vedere al volumului (litri și kilograme) de categoriile lapte (43%), iaurturi (24%) și brânzeturi (16%), conform datelor din 2013 furnizate de RetailZoom prin monitorizarea marilor rețele de magazine: Billa, Carrefour, Market, Cora, Metro, XXL Mega Discount, Mega Image inclusiv Shop&Go, Penny, Profi (date citate de Revista Piața). La nivel național însă cifrele sunt mai greu de estimat având în vedere autoconsumul și achizițiile direct de la fermier.   Brânzeturile domină piața   Din punctul de vedere al valorii vânzărilor ordinea se modifică, brânzeturile adjudecându-și primul loc (44%) pe o piață de circa 2,2 miliarde euro (lapte și produse lactate industrializate, cifra necuprinzând și autoconsumul sau consumul direct de la fermier), urmate de iaurturi (19%), lapte (17%), unt și smântână (câte 8%), sana, lapte bătut și kefir (4%, cumulat).   Ierarhia valorică arătată de RetailZoom pentru marile rețele de magazine este de altfel apropiată de cea relevată de compania de cercetare a pieței Nielsen, doi ani mai devreme, pentru întreaga piață românească, unde brânzeturile dominau de asemenea domeniul din punct de vedere valoric (cu o cotă de 39,5%), urmate de iaurturi (25,6%), lapte de consum (15,6%) și alte produse lactate (19,3%).   Din cele 2,2 miliarde de euro, soldul balanței comerciale (produsele pe care le importăm minus produsele exportate = produse care se consumă efectiv pe piața românească) reprezintă circa 11% din piața produselor lactate industrializate (aproximativ 250 milioane de euro).   Penultimii în UE la consumul de lapteambalat Totuși, ponderea mare deținută de laptele de băut în totalul pieței de produse lactate (din punctul de vedere al volumului) se corelează, în mod paradoxal poate, cu un nivel scăzut al consumului de lapte industrializat, fapt explicabil prin ponderea mare a autoconsumului și al achiziționării unor volume mari direct de la fermieri sau din piețe.   Un studiu al Euromonitor International (EI) arată că românii sunt pe penultimul loc în Europa, în privința consumului de lapte industrializat (ambalat) cu 12,6 l/an/locuitor, doar bulgarii consumând mai puțin (9,2 l/an), în timp ce media Europei de Est este de 33,5 l/an, iar consumul mediu în Europa Occidentală este de 67,5 l/an/locuitor. Primele ţări europene la consumul de lapte de vacă ambalat sunt Irlanda (145 de litri anual), Finlanda (124 l/an), Suedia (92 l/an) şi Spania (89 l/an). La polul opus, ultimele trei locuri sunt ocupate de Cipru (23 l/an/locuitor) și România şi Bulgaria.   Vânzările mari de lapte neindustrializat sunt rezultatul percepției românilor că acestea este mai proaspăt, mai natural și mai sănătos în comparație cu lapte ambalat. Cu toate acestea, segmentul laptelui de consum ambalat se va extinde în anii următori, apreciază analiștii Euromonitor International, beneficiind în principal de extinderea marilor lanțuri de distribuitori, care au spații mari de depozitare și care, de asemenea, pot încuraja prin mijloace specifice de marketing schimbarea obiceiurilor de cumpărare în sensul achiziționării acestui sortiment. În 2007, odată cu aderarea țării noastre la UE, României i s-a aprobat o cotă de lapte de vacă de 3,3 miliarde litri, din care doar 1,2 miliarde litri constituia lapte livrat către procesatori (cota va fi eliminată începând cu 2015).   Albalact SA (cu brandurile Zuzu şi Rarăul), FrieslandCampina Romania SA (cu Napolact, Milli şi Oké) și Lactalis (cu La Dorna) domină practic fără nici o opoziție semnificativă segmentul laptelui industrializat de consum. În 2012 și 2013, cei trei actori principali ai segmentului erau prezenți cu toată gama de produse de gen (laptele proaspăt, laptele  pasteurizat, lapte UHT, lapte cu arome) și beneficiau de o distribuție excelentă, conform aprecierilor celor de la Euromonitor International.   Piața laptelui, dominată de mărcile străine   Laptele de consum este, segmentul unde penetrarea produselor din import este cea mai ridicată. Astfel, ponderea laptelui dulce de consum românesc (ambalat) în vânzările magazinelor era în 2012 de 63%, potrivit datelor Consiliului Concurenței. Laptele de băut este de așteptat să continue să arate rate de creștere bune în următorii ani, susținute de consumul tradițional și de popularitatea de care se bucură consumul de lapte proaspăt și pasteurizat. Consumul de lapte din resurse proprii și achiziționarea de lapte proaspăt direct de la producători vor avea însă și în anii următori o pondere însemnată pe piața românească, consideră specialiștii EI. ”Revenirea economiei la o creștere durabilă este de așteptat să contribuie, de asemenea, la creșterea încrederii consumatorilor, fapt ce ar putea contribui la achiziții mai mari de lapte ambalat în detrimentul laptelui neprocesat. Totuși, acest proces va dura. Îngrijorările cu privire la sănătatea surselor de lapte proaspăt ar putea accelera acceptarea de către consumatori a laptelui ambalat în detrimentul laptelui proaspăt achiziționat de la fermieri, dar numai o mărire a veniturilor ar putea duce la crearea unui client mai educat și mai conștient, care să aleagă laptele industrializat,” explică specialiștii.   Producătorii care vând lapte crud direct către consumatorul final în pieţe trebuie să deţină fişe de sănătate, care să ateste starea de sănătate a animalelor de la care a fost obţinut laptele, completate de către medicii veterinari din localităţile de origine şi un buletin de analiză care să ateste conformitatea produsului, cu cerinţele legislaţiei naționale și UE.   Consumul de produse lactate lichide în România  (milioane/litri)*

*Sursa: Tetra Pak Indexul Lactatelor; ** include si lapte neprocesat   Creștere sub potențial la iaurturi Și în ceea ce privește iaurtul și laptele bătut, românii se află pe penultimul loc în Europa, cu 8,1 kg/an/locuitor, în timp ce media Europei de Est este de 12,1 kg/an/locuitor, iar cea a Europei Occidentale este de 19 kg/an. Având în vedere acest decalaj este de așteptat ca iaurturile și băuturile din lapte acru să înregistreze o expansiune puternică  în următorii ani, ținând cont și de tradiția de consum. Mărirea consumului pe această categorie de produse lactate va fi susținută în acest an atât de gradul înalt de popularitate de care se bucură iaurturile și produsele similare acestuia, cât și de extinderea comerțului modern cu amănuntul. De fapt, marile rețele de magazine au contribuit semnificativ la prezența pe piață a unei oferte diversificate și a unui mare număr de producători (chiar de dimensiuni mai mici), ceea ce a condus la creșterea competiției și la existența unei game largi de produse pe toate palierele de preț.   Danone a fost liderul incontestabil al categoriei atât în anii 2012 și 2013, cât și în anii anteriori, profitând de rețeaua extinsă de distribuție și de campaniile de publicitate numeroase și agresive. Faptul că firma se concentrează în principal pe producția de iaurturi și de băuturi din lapte acru a contribuit de asemenea, la succesul său. Concurenții săi, precum FrieslandCampina România SA, Albalact SA, Napolact SA, Covalact SA și Muller Dairy RO SRL se află la o distanță apreciabilă în spatele său în ciuda propriilor campanii de publicitate și a expunerii de care se bucură pe cele mai multe dintre canalele semnificative de distribuție.   Prognozele cu privire la economia românească indică o creștere atât în anul curent, cât și în 2015, dar sub potențial, potrivit analiștilor. Însă chiar și în cazul creșterii economice, veniturile vor cunoaște o recuperare mai lentă decât economia, cu rezultate asupra puterii de cumpărare a consumatorilor, care este de așteptat să rămână redusă, pe medie, la nivelul întregii țări, cu excepția Bucureștiului și a altor câtorva orașe mari cu activitate economică mai intensă.   În consecință, consumul de iaurt și produse din lapte acru este de așteptat să crească pe parcursul perioadei de prognoză, dar sub potențial, având în vedere, ponderea mare a populației care trăiește în mediul rural și care în mod tradițional este consumatoare de produse lactate din resurse proprii (fapt care generează o anume stabilitate a pieței din punctul de vedere al cantităților consumate).   Creștere ușoară la brânza ambalată Consumul de brânzeturi din România evaluat de actorii și analiștii pieței la circa 80.000 – 90.000 tone pe an (doar brânzeturile industrializate) și la circa 900-950 milioane de euro (inclusiv brânza topită și cremele de brânză care dețin circa 16-18% din piața brânzeturilor) se situează încă la un nivel redus comparativ cu alte ţări europene, fiind în medie de doar 4-4,5 kilograme pe locuitor. Segmentul este de așteptat să înregistreze o ușoară creștere, de 2% anual în volum, în 2014 și 2015, comparativ cu anii anteriori, fapt pozitiv având în vedere că domeniul a trecut printr-o lungă perioadă de declin. Alternativa la piața industrializată – brânza produsă în casă sau achiziționată în piețe sau direct de la fermieri - va continua să joace un rol important în special în ceea ce privește zona rurală și orașele mici.   Hochland România și-a păstrat poziția de lider în 2012 și 2013, pe această categorie datorită, în principal, poziției de lider incontestabil pe segmentul brânzei topite și a locului doi deținut pe segmentul brânzei tari ambalate. Produsele importate ale companiei - Hochland Camembert, Brie și Bleu - au contribuit și ele (dar în măsură mai mică) la poziția de lider a firmei, în condițiile în care piața de brânză moale este destul de mică în România. Și în cazul brânzeturilor, așteptata evoluție pozitivă a economiei românești va reprezenta un stimulent pentru consumatori în vederea creșterii consumului de alimente, inclusiv a brânzei industrializate, care, în ochii consumatorilor cu venituri mici apare ca fiind un produs cu un anumit grad de sofisticare.