Activitatea glandei lactogene a bovinelor este ciclica. Intensa la inceputul perioadei de lactatie, activitatea glandei mamare scade treptat. Cea mai mare cantitate de lapte se obtine in primele 5-6 luni dupa fatare, dupa care curba productiei de lapte scade. Trecerea de la repausul mamar (reprezentat de perioada dintre intarcare si fatarea urmatoare) la starea de lactatie este insa cea mai complexa perioada din viata productiva a unei vaci. Acest interval de tranzit al bovinelor, hotarator pentru capacitatea de mentinere a sanatatii animalului, are o importanta deosebita in ceea ce priveste productia viitoare de lapte.

Pentru sanatatea vacii, repausul mamar de minimum 6 saptamani este absolut necesar si trebuie considerat ca obligatoriu, indeosebi pentru vacile cu productii mari. In timp, cercetarile facute pe mii de vaci sanatoase si robuste au confirmat ca beneficiul cel mai mare este obtinut de la vacila care fata regulat, in fiecare an, dar care cu 6-8 saptamani inainte de fatare nu se mai mulg (se intarca). Cu cat repausul este mai mic de 6 saptamani sau mai mare de 8 saptamani, cu atat productia de lapte din lactatia urmatoare este mai mica. Influente ciclice in productia de lapte Programarea productiei de lapte este influentata de o multitudine de factori, dintre care se evidentiaza: rasa animalului, structura de varsta a efectivului de vaci, sistemul de fatari, durata unei lactatii. Productia de lapte este neuniforma in decursul perioadei de lactatie, vacile din rasele primitive si chiar din rasele precoce avand, in general, o perioada de lactatie mai scurta. Daca au fost montate la timp, ele se intarca cu mult inainte de fatare. Vacile din rasele pentru lapte si cele cu productii mixte au o perioada de lactatie mai lunga; dau lapte pana la fatare, chiar daca au fost fecundate la una sau doua luni dupa fatare. Intrate in calduri mai tarziu, acestea dau lapte un timp mai indelungat, ajungand pana la doi ani. Uneori, in cel de-al doilea an, productia de lapte se mentine la un nivel mai ridicat, fata de productia obtinuta la sfarsitul primului an. Adesea, dupa 15-16 luni de la fatare, productia scade mult, asa ca sterilitatea provocata de neaparitia caldurilor are ca rezultat lipsa fatarii si o productie mult mai mica de lapte. Exista vaci care, in al doilea an, dau o productie totala de lapte aproape egala cu cea din primul an. Sunt insa cazuri rare, aproape egale cu al vacilor cu o productie cu 5-10% mai mare decat al primelor enumerate (dupa unii, din cauza lipsei gestatiei). Este motivul care determina recomandarea ca vacile cu productii foarte mari sa fie lasate sterpe, la 4-5 ani, pentru a preintampina aparitia tuberculozei. Mai cu seama, cand acestea nu au o constitutie viguroasa. O vaca buna de lapte se tine in crescatorie 7-9 lactatii (10-13 ani), pentru a da cat mai multi vitei care mostenesc, de obicei, de la mama, bunele insusiri privind productia de lapte. Asa cum am mentionat, curba de lapte difera de la o rasa la alta, dar si de la un individ la altul. Unele animale produc cantitati mari de lapte, dar au o perioada de lactatie scurta, pe cand altele au o perioada de lactatie lunga, insa productia zilnica e mai mica. Alimentatia vacilor in functie de productia de lapte reprezinta un aspect deosebit de important si mai putin important pentru fermierii care neglijeaza constant stabilirea cantitatii de concentrate, pe care fiecare animal o primeste, in functie de productia zilnica de lapte. Pentru obtinerea unui litru de lapte, se administreaza aproximativ 350-400 de grame de concentrate de buna calitate. Indata dupa fatare, vaca trebuie sa primeasca zilnic o cantitate de concentrate mai mare decat cantitatea de lapte obtinuta prin muls. In aceste conditii, productia zilnica de lapte va creste pana la obtinerea unui maxim neinfluentat de furajare, celelalte componente ale hranei fiind la discretie. Este momentul cand se scade ratia de concentrate, pana la mulgerea unei cantitati mai mici de lapte. Crescand din nou ratia de concentrate, pana la revenirea laptelui la cantitatea maxima, se stabileste ratia finala la un randament ideal de valorificare a furajelor, fara pierderi. Repausul mamar, tranzitie esentiala Asigurarea unui repaus mamar optim, stabilit in raport cu varsta vacilor, cu nivelul productiv al acestora in lactatia anterioara, cu starea de intretinere si sezonul calendaristic in care se gasesc vacile pe durata repausului mamar, are o influenta pozitiva atat a cresterii si dezvoltarii normale a fatului, cat si asupra productiei de lapte din lactatia urmatoare. In principiu, durata repausului mamar la vacile care nu si-au incheiat cresterea trebuie sa fie mai mare decat la cele adulte. Durata mai lunga a repausului mamar nu se limiteaza la vacile cu lactatie prelungita, fiind grupate aici si cele cu diverse afectiuni, sau vacile aflate in stare de intretinere necorespunzatoare. Pe durata repausului mamar, pot fi intretinute fie in acelasi adapost cu celelalte vaci din ferma, fie in adaposturi compartimentate, special destinate acestui scop (se recomanda in fermele cu efective mari de vaci). In cazul fermelor ce detin efective mari de vaci de lapte, adapostul alocat vacilor aflate in repaus mamar este amplasat in vecinatatea maternitatii, compartimentat dupa principiul popularii si depopularii totale (totul plin – totul gol). Pentru ca acest principiu de igiena sanitar-veterinara sa poata fi aplicat corect, adapostul de repaus mamar va fi compartimentat in cel putin 3 spatii: unul populat, unul in populare si cel de-al treilea in repaus biologic. Pentru calcularea numarului de locuri din adapostul de pregatire al vacilor gestante, se va lua in considerare urmatoarele elemente: sistemul de programare al insamantarilor si fatarilor, simultan cu durata mentinerii vacilor in acest adapost. Furajarea bovinelor aflate in repaus mamar reprezinta, de asemenea, un punct de maxim interes in cursul ciclic al vacilor de lapte. Furajarea acestora se face individual, in functie de greutatea corporala si productia de lapte programata pentru lactatia urmatoare, astfel incat sa fie asigurat necesarul pentru functiile vitale, cresterea si dezvoltarea fatului si acumularea de rezerve in organism, in vederea unei productii sustinute, dupa fatare. In principiu, furajele administrate vacilor aflate in repaus mamar trebuie sa fie de cea mai buna calitate, usor digerabile, gustoase, cu actiune usor laxativa si nu prea voluminoase. Nutreturile alterate, mucegaite sau inghetate vor fi eliminate din reteta de furajare, fiind cunoscut efectul acestora in dereglarea metabolismului si in provocarea avorturilor. In viata productiva a vacii, perioadele de repaus mamar reprezinta perioada in care rumenul, ugerul si metabolismul se antreneaza. Amestecul de furaj finit (folosit in hrana vacilor lactante) amestecat cu o cantitate corespunzatoare de paie reprezinta una dintre retetele simple ale unei ratii de furajare a vacii in repaus mamar. Paiele folosite in ratie (tocate, in prealabil) trebuie sa fie in buna stare, din punct de vedere igienic, nu trebuie sa contina ciuperci. Cu aproape doua luni inaintea fatarii, vaca trebuie lasata din muls pentru o buna refacere a rezervelor din organism si pentru ca fatul (vitelul) sa se poata dezvolta normal. Furajarea trebuie bine echilibrata, in tot acest timp, mai saraca in nutreturi concentrate si mult mai bogata in fanuri eliminandu-se total din ratii nutreturile suculente acide (borhot, porumb siloz). Apa trebuie sa aiba temperatura normala, provenita doar din put/fantana. Iarna, vacile aflate in repaus mamar vor fi scoase zilnic la plimbare, timp de aproape 2 ore, exceptand zilele cu temperaturi foarte scazute, viscol sau polei. Vacile gestante care nu beneficiaza de miscare zilnica fata mai greu, iar aparitia caldurilor, dupa fatare, trece de multe ori neobservata. Cruciala pentru vaci si fermieri, perioada de repaus mamar evidentiaza urmatoarele caracteristici de referinta: - vitelul realizeaza o crestere ce reprezinta ¾ din greutatea corporala la nastere; - vacile isi intensifica metabolismul, continuarea depunerii rezervelor corporale, in saptamana a opta inainte de fatare; - vacile manifesta activitati comportamentale specifice pregatirii pentru fatare si inceputul noii lactatii; - continutul mai mic de calciu in furaje, obligatoriu in aceasta perioada, evita depunerile masive de calciu pe osatura vitelului, aflata in definitivare, de-a lungul perioadei de repaus mamar.