(Down page, the english version too) Începutul anului 2013 a stat pentru fermierii producători de lapte și pentru procesatori sub semnul ghinionului. Și așa, temerile erau mari, la finalul lui 2012, dar evenimentele din piață din ianuarie și până acum au avut darul de a mări și mai mult frica de viitor. Unii spun că mai bine de 30 % din companiile procesatoare vor fi închise până în 2015 și că multe ferme se vor desființa, ori vor trece la producția de carne de vită. Așa va fi? Vom vedea. Ce-am avut... (I) Până atunci, însă, vă vedem mai întâi care a fost nivelul producției în anul 2012. În absența altor date, singura sursă este Institutul Național de Statistică. Iată datele finale pentru anul trecut:   În luna decembrie 2012, cantitatea de lapte de vacă adunată de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare de către unităţile procesatoare a scăzut atât faţă de luna precedentă, cu 0,9%, cât şi faţă de luna decembrie 2011, cu 6,0%. În anul 2012, comparativ cu anul precedent, cantitatea de lapte de vacă strâns de la  exploataţii agricole şi centre de colectare de către unităţile procesatoare a  scăzut cu 1,5%. Scădere semnificativă a producţiei în luna decembrie 2012, comparativ cu luna noiembrie 2012, a avut loc la lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi altele) cu 2024 tone (-16,1%). Dintre principalele produse lactate, cea mai mare creştere a producţiei în luna decembrie 2012, faţă de luna precedentă, poate fi menţionată la unt, cu 166 tone (+19,8%) urmat de brânzeturi, inclusiv brânza obţinută exclusiv din lapte de vacă (93,1% din producţia totală de brânzeturi) cu 225 tone (+4,5%), de lapte de consum cu 148 tone (+0,8%) şi de smântâna de consum, cu 26 tone (+0,6%). Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, în luna decembrie 2012, cantitatea de lapte de vacă colectat de unităţile procesatoare a scăzut cu 3984 tone (-6,0%). Producţia de lapte de consum a scăzut în luna decembrie 2012 cu 584 tone (-3,1%), iar producţia de unt a rămas aproximativ constantă, comparativ cu luna corespunzătoare din anul 2011. Creşteri ale producţiei în luna decembrie 2012 comparativ cu luna decembrie 2011 au avut loc la: brânzeturi inclusiv brânza obţinută exclusiv din lapte de vacă cu 797 tone (+17,8%), smântâna de consum cu 161 tone (+3,6%) şi lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi altele) cu 297 tone (+2,9%).   În anul 2012 comparativ cu anul precedent, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a scăzut cu 13638 tone (-1,5%). În anul 2012 comparativ cu anul 2011, producţia a scăzut la: lapte de consum cu 11475 tone (-5,2%) şi unt cu 162 tone (-1,7%). Creşteri ale producţiei în anul 2012 comparativ cu anul precedent, pot fi menţionate la: brânzeturi, inclusiv cantitatea de brânză obţinută exclusiv din lapte de vacă (89,4% din producţia totală de brânzeturi) cu 4596 tone (+7,4%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut şi altele) cu 6011 tone (+4,1%) şi smântână de consum cu 431 tone (+0,9%). Producția de lapte de oaie nu apare în statistici, ea ținând mai mult de zona oieritului și, de ce n-am spune, a zonei gri a afacerilor cu lapte și lactate. Nivelul de producție de mai sus a fost obținut la un nivel al efectivelor de bovine de 1.222.000 de capete, potrivit aceluiași INS. Subliniem, însă, faptul că specialiștii din industrie mai vehiculează două cifre: 920.000 și cca 850.000 de capete!Ce-am avut... (II) Credem că e la fel de interesant să vedem și care este clasamentul procesatorilor, potrivit cifrei de afaceri. Cum, nu avem disponibile datele pe 2012, vă prezentăm clasamentul primilor 20 de procesatori, datele fiindu-ne comunicate de Ministerul Finanțelor Publice:   1-  Danone:                                  502.557.254 lei (594 salariați) 2-  Friesland-Campina:                382.720.738 (617) 3-  Albalact:                                 353.247.148 (631) 4-  Napolact:                                222.374.148 (373) 5-  Hochland:                               197.954.114 (312) 6-  Dorna Lactate:                        185.200.945 (357) 7-  Simultan:                                127.754.068 (158) 8-  Dorna SA:                              104.414.981 (236) 9-  Olympus:                                 97.112.904 (120) 10-Covalact:                                  90.434.113 (371) 11-Carmo-Lact Prod:                    47.831.233 (196) 12-Almera:                                    44.494.711 (145) 13-Gordon:                                   42.664.986 (158) 14-Primulact:                                42.015.624 (226) 15-Teletext:                                   36.559.017 (142) 16-Indolact:                                   35.225.706 (36!) 17-Rarăul:                                     34.541.901 (157) 18-Lactate Natura:                        32.541.901 (170) 19-Nordex:                                    30.203.285 (25) 20-Solomonescu:                           29.231.999 (145)   Nu dispunem de date care să evidențieze rata de profitabilitate a fiecărei companii în parte dar suntem siguri că, pentru mulți, lucrurile nu sunt prea roz, iar cifrele de mai sus pot induce în eroare. ...și ce-am pierdutPăi, sectorul primar, de producție, a continuat să piardă din efective. Seceta de anul trecut a determinat mulți fermieri să-și trimită la văcuțele. În plus, data de 1 ianuarie 2015 începe să-i determine pe mulți, ori să renunțe la afacere, ori să facă reconversia către bovinele pentru carne, în speranța că așa vor avea mai mult succes. Dacă ne referim la fermele de subzistență, aici pierderile au fost și mai mari. Pentru țărani, ținerea unei vaci a devenit o mare problemă, o sumedenie dintre ei renunțând la așa ceva. Apoi, s-a mai pierdut un an, gândind din perspectiva înființării OIPA! Deși APRIL este fervent susținător al ideii, deși se găsește sprijin și în MADR, atunci când vine vorba de a se așeza la masă și de a pune lucrurile cap la cap, împreună cu fermierii, totul rămâne într-o coadă de pește care se va deschide într-atât, încât, printre aripile ei va intra din ce în ce mai mult lapte-materie primă, din import. Iar, dacă am vorbit despre import, să amintim și ce au pierdut procesatorii. Primul și cel mai important lucru pierdut este războiul cu retail-ul. Oricum, după cum s-au poziționat încă din start, în raport cu hipermarket-urile, companiile nu au altcuiva de reproșat decât propriilor departamente de desfacere. Acum, procesatorii interni privesc cum hipermarket-urile aduc din ce în ce mai multe lactate produse pe private label, în marea lor majoritate, din import, și, dacă facem vorbire despre mărcile proprii, unele dintre firme privesc și la cum se auto-concurează la raft: de-o parte, lactatele private label produse în propria farică, iar, alături, produsul cu marca firmei, mai scump. Apoi, pe fondul scăderii dramatice a puterii de cumpărare, scădere care se va accentua în viitorul apropiat, coroborat și cu TVA-ul care rămâne la 24 %, procesatorii văd cum cotele de piață le scad dramatic. O altă pierdere, mai mult decât serioasă, a fost cauzată de intrarea masivă pe piața din România a furnizorilor externi de lapte pe programul ”Cornul și laptele”. Imposibilitatea de a concura la preț cu Sole Mizo, de exemplu, a dus la numeroase contracte pierdute în favoarea maghiarilor. În plus, dacă ne gândim la câte scandaluri, privind calitatea laptelui furnizat în grădinițe și școli, scandaluri depsre care redacția noastră a păstrat discreția din respect față de procesatorii autohtoni, avem încă un motiv să ne gândim că pierderile procesatorilor români, pe acest segment de afacere, se vor accentua. Din păcate, pentru investitorii neaoși, prea multe soluții de ieșire din criză nu prea sunt. Dacă, multinaționalele care activează în România au capacitatea de a susține repoziționări, restructurări de gamă sortimentală, rebranduiri sau, pur și simplu, crize de moment, un procesator român 100 % este mult limitat în acest sens. Ce va fi?Răspunsul nu poate fi dat cu precizie, însă, îndrăznim câteva opinii. În analiza de la rubrica ”Internațional”, a acestei ediții, puteți observa strategia zonală a multinaționalelor și vă puteți face o imagine a industriei lactatelor din România, în raport cu fosta Yugoslavie, Bulgaria și Ungaria, țări care, oricum, se mișcă mult mai bine decât noi. În ceea ce ne privește, lucrurile comportă două aspecte: al producției și al procesării. Așadar: Dacă fermierii nu vor investi rapid, pentru a putea produce un lapte cu adevărat conform, la un preț competitiv, mulți vor ieși de pe piață și asta, încă din acest an. Oricum, bănuim scăderi de efective și diminuări de producție, mai ales că, la nivel național, încă nu a fost pusă la punct o strategie care să atenueze impactul anului 2015. Mai mult: Nici nu îndrăznim să amintim de asocierea fermierilor în materie de procesare, nu doar de producție, conform recomandărilor Uniunii Europene, fapt care i-ar menține la suprafață și care i-ar putea transforma, într-un oarecare viitor, în redutabili jucători locali, așa cum se întâmplă în țările din Vest. Din păcate, fermierul român este învățat că, dacă i s-a vândut bidonul de lapte, afacerea merge, neîndrăznind la mai mult, fiind prea puțin învățat să privească în perspectivă. Dacă am trecut în zona procesării, să întărim opinia potrivit căreia companiile românești se vor afla în dificultate crescută. Totodată, vom asista la o accentuare a ofensivei retail-ului, a importurilor dar și la o mai mare acaparare a pieței de către multinaționale. Este foarte posibil ca unele companii să își restrângă producția, orientându-se spre produsele premium, de nișă, încercând un export timid. Dar, valoarea afacerilor, în consecință, vor fi mult diminuate. Altfel, nu sunt excluse insolvențe, preluări, falimente. Recomandările Parlamentului European pentru perioada 2013-2014 Recunoscând dificultatea momentului, încă de anul trecut, Parlamentul European a făcut câteva recomandări cuprinse în Regulamentul CE nr. 1234/2007, reactualizat în 2012, din care spicuim, cu speranța că informațiile vor fi citite încă o dată de cei care sunt îndrituiți să întocmească o strategie la nivel național: ”Reformele succesive ale organizării comune a pieței laptelui și produselor lactate vizează încurajarea orientării pe piață, și anume, incitarea agricultorilor să se ghideze în privința naturii și volumului producției lor în funcție de semnalul prețurilor. (...)   În ultima perioadă au avut loc evoluții excepționale pe piețele din sectorul laptelui și al produselor lactate. Criza financiară și economică a afectat în mod negativ producătorii de lapte și produse lactate din Uniune. Scumpirea materiilor prime a provocat o creștere semnificativă a costului furajelor și a costurilor de producție, inclusiv a energiei. Ulterior, o scădere a cererii mondiale a dus la o prăbușire a prețurilor în Uniune, până la nivelul cel mai scăzut al plasei de siguranță. Ca răspuns la situația dificilă a pieței laptelui a fost constituit un grup de experți la nivel înalt („GNI”), în scopul examinării dispozițiilor aplicabile sectorului laptelui și al produselor lactate, pe termen lung și mediu, care, în contextul suprimării cotelor de lapte, programată pentru 2015, ar contribui la stabilizarea pieței. GNI a remarcat că sectoarele producției și prelucrării produselor lactate sunt foarte diferite de la un stat membru la altul. Se constată, de asemenea, situații foarte variate între operatorii și tipurile de operatori din interiorul fiecărui stat membru. Cu toate acestea, în multe cazuri, concentrația cererii este scăzută, ceea ce conduce la un dezechilibru al puterii de negociere în lanțul de aprovizionare dintre agricultorii și fabricanții de produse lactate. Acest dezechilibru poate duce la practici comerciale neloiale. În special, agricultorii ar putea să nu cunoască în momentul livrării prețul pe care îl vor primi pentru laptele lor, întrucat prețul este fixat adeseori cu mult mai târziu de către fabricile de produse lactate, pe baza valorii adăugate obținute, asupra căreia de multe ori agricultorii nu au nicio influență. Există așadar o problemă de repartiție a prețului de la un capăt la altul al lanțului, care afectează în special prețurile de la poarta fermei, care, în general, nu cresc în funcție de costurile de producție din ce în ce mai ridicate. Pe de altă parte, oferta de lapte nu s-a adaptat rapid la scăderea cererii. Valoarea adăugată, în cadrul lanțului de aprovizionare cu produse lactate s-a concentrat tot mai mult în sectoarele situate în aval și, îndeosebi, în cazul fabricilor de produse lactate și al comercianților cu amănuntul, prețul plătit de consumatorul final nefiind oglindit de prețul plătit producătorilor de lapte. Toți actorii din lanțul de aprovizionare cu produse lactate, inclusiv sectorul distribuției, ar trebui să fie incurajați să abordeze aceste dezechilibre. În cazul fabricilor de produse lactate, volumul de lapte care le este livrat în cursul sezonului nu este intotdeauna bine planificat. Chiar și in cazul fabricilor de produse lactate constituite în cooperative, există posibilitatea unei deficiențe de adaptare a ofertei la cerere: agricultorii sunt obligați să livreze totalitatea cantităților de lapte cooperativei lor, iar aceasta este obligată să accepte tot laptele respectiv. Utilizarea unor contracte scrise care respectă anumite condiții de formă, încheiate înainte de livrare, conținând elemente de bază, este puțin răspandită. Totuși, astfel de contracte ar putea contribui la consolidarea responsabilității operatorilor din lanțul produselor lactate și la evitarea anumitor practici comerciale neloiale. În absența unei reglementări la nivelul Uniunii referitoare la aceste contracte, statele membre au posibilitatea, în cadrul propriului lor drept al contractelor, să impună obligativitatea încheierii unor astfel de contracte, cu condiția respectării dreptului Uniunii, îndeosebi în ceea ce privește buna funcționare a pieței interne și organizarea comună a pieței. Având în vedere diversitatea situațiilor care există în privința dreptului contractelor în Uniune, este indicat ca, în interesul principiului subsidiarității, o astfel de decizie să rămană la latitudinea statelor membre. Ar trebui să se aplice condiții egale tuturor livrărilor de lapte crud pe un anumit teritoriu. Prin urmare, dacă un stat membru stabilește că orice livrare de lapte crud pe teritoriul său, efectuată de un agricultor către un prelucrător, trebuie să se facă în baza unui contract scris între părți, această obligație ar trebui să se aplice și livrărilor de lapte crud provenit din alte state membre, dar nu este necesar să se aplice livrărilor către alte state membre. În conformitate cu principiul subsidiarității, statele membre ar trebui să fie cele care decid dacă solicită primului cumpărător să îi facă o ofertă scrisă unui agricultor, pentru a încheia un astfel de contract.”   Perspective: Bankruptcy grins from behind the "private label" shelf Beginning of 2013 was for the dairy farmers and processors under the sign of bad luck. And so, fears were high at the end of 2012, but market events from January until now had increased the fear of the near future. Some say that more than 30% of the processing companies will be closed by 2015 and that many farms will abolish or they will switch to beef production. So will it be? We shall see. What did we have ... (I) Until then, first to see which was the level of production in 2012. In the absence of other data, the only source is the National Institute of Statistics (NIS). Here are the final data for last year:   In December 2012, the amount of cow's milk collected from dairy farms and collecting centers by the processing companies dropped both from the previous month, 0.9%, and compared to December 2011, by 6.0%. In 2012 compared to the previous year, the amount of cow's milk collected from dairy farms and collecting centers by the processing companies decreased by 1.5%.   Significant decrease in production in December 2012 compared with November 2012, was registered for acidified milk (yoghurt, drinking yoghurt, sour milk, etc.) by 2024 tones (-16.1%).   Among major dairy products, the biggest increase in production in December 2012, compared to the previous month, may be referred to butter, with 166 tones (19.8%) followed by cheese, including cheese obtained exclusively from cow's milk (93.1% of the total production of cheese) with 225 tons (+4.5%), by drinkable milk with 148 tons (+0.8%) and sour cream with 26 tons (+0.6% ).   Compared to December 2011, in December 2012, the amount of cow's milk collected by the processing units decreased by 3,984 tones (-6.0%). The production of drinking milk decreased in December 2012 with 584 tones (-3.1%) and production of butter has remained fairly constant compared to the corresponding month of 2011. Increases in production in December 2012 compared to December 2011 registered for: cheese, including cheese obtained exclusively from cow's milk by 797 tones (+17.8%), sour cream by 161 tons (+3.6%) and acidified milk (yoghurt, drinking yoghurt, sour milk and others) with 297 tons (+2.9%).   In 2012 compared to the previous year, the amount of cow's milk collected by processing units decreased by 13,638 tons (-1.5%). In 2012 compared with 2011, production decreased at: drinking milk with 11,475 tons (-5.2%) and butter with 162 tons (-1.7%). Increases in production in 2012 compared with the previous year may be referred to: cheese, including the amount of cheese obtained exclusively from cow's milk (89.4% of total production of cheese) with 4,596 tons (+7.4%), acidified milk (yoghurt, drinking yoghurt and others) with 6,011 tons (+4.1%) and sour cream with 431 tons (+0.9%).   The production of sheep milk does not appear in the Statistics, this belonging more to the sheep breeding area, and why not to say, to the gray area of dairy business. The above level of production was achieved at a level of 1.222 million cattle heads, according to the same NIS. We emphasize, however, that industry specialists sustain two more numbers: 920,000 and approximately 850,000 heads!What did we have...(II)   We think it is also interesting to see the top of dairy processors, according to the turnover. As we have no data available for 2012, here is the top of 20 first processors, the data being communicated to us by the Ministry of Finance:   1-  Danone:                                  502.557.254 lei (594 employees) 2-  Friesland-Campina:                382.720.738 (617) 3-  Albalact:                                 353.247.148 (631) 4-  Napolact:                                222.374.148 (373) 5-  Hochland:                               197.954.114 (312) 6-  Dorna Lactate:                        185.200.945 (357) 7-  Simultan:                                127.754.068 (158) 8-  Dorna SA:                              104.414.981 (236) 9-  Olympus:                                 97.112.904 (120) 10-Covalact:                                  90.434.113 (371) 11-Carmo-Lact Prod:                    47.831.233 (196) 12-Almera:                                    44.494.711 (145) 13-Gordon:                                   42.664.986 (158) 14-Primulact:                                42.015.624 (226) 15-Teletext:                                   36.559.017 (142) 16-Indolact:                                   35.225.706 (36!) 17-Rarăul:                                     34.541.901 (157) 18-Lactate Natura:                        32.541.901 (170) 19-Nordex:                                    30.203.285 (25) 20-Solomonescu:                           29.231.999 (145)   No data available showing profitability rate of individual companies but we are sure that, for many, things are not too rosy, and the above figures may be misleading.   ...and what did we loose Well, the primary production sector continued to lose herds. Last year's drought has determined many farmers to slaughter many cows. In addition, 1 January 2015 begins to persuade many farmers to give up the business, or the conversion to beef production, in the hope that it will be more successful. When referring to subsistence farming, there were greater losses. For many farmers, keeping a cow has become a big problem, a lot of them abandoning the business.   Then, another year was lost, thinking in terms of setting up OIPA! Although April ( The Romanian Dairy Industry Association) is fervent supporter of the idea, and there is support from Romanian Minister of Agriculture (MADR), when it comes to sit down and put it together with farmers, everything remains at a fishtail that will open and through its wings will come increasingly more raw milk, from imports.   And, if we talked about the imports, let's mention what the processors had lost. The first and most important thing lost is the war with the retail. However, as they have  been positioned since the beginning, in relation to the hypermarkets, companies do not have anyone else to complain than their sales departments. Now, the domestic processors watch how the hypermarkets provide increasingly more private label dairy products, mostly from import, and if we talk about private label, some companies watch how they self-compete on the shelf: on a shelf part, private label dairy products produced in their own factory, and nearby, the product with the company brand, more expensive. Then, amid a sharp fall in purchasing power, reduction which will increase in the near future, together with the VAT which remains at 24%, processors see how their market share drop dramatically.     Another loss was caused by massive market entry in Romania by foreign milk suppliers for the school program "Croissant and milk." Unable to compete on price with Sole Mizo, for example, led to numerous contracts lost in favor of Hungarian companies. Moreover, if we consider how many scandals about milk quality provided in the kindergartens and schools, scandals which our editorial team maintained discretion, from respect to our local processors, we still have reason to think that the losses for Romanian processors, on this business segment, will increase.   Unfortunately, for the true-born investors, there are not too many solutions for exit the crisis. If, multinationals operating in Romania have the ability to support repositioning, assortment restructuring, rebranding or, simply crisis milestones, a 100% Romanian processor is more limited in this respect.   What will be? The answer can not be given accurately, but, we give few opinions. In the analysis from the section "International" to this edition of the magazine, you may notice the zonal strategy of multinationals and you can make an image of the dairy industry in Romania, compared to the former Yugoslavia, Bulgaria and Hungary, countries which, however, move better than us. As far as we are concerned, things involves two aspects: production and processing.   So: If farmers do not invest quickly in order produce good milk at a competitive price, many will exit the market and that, from this year. However, we suspect herds reduction and production decrease, especially that at the national level, has not yet been devised a strategy to mitigate the impact of 2015. More than that: we do not dare to mention about the association of farmers for processing, not just production, as recommended by the European Union, which would maintain them at the surface and could turn them, in the near future, in redoubtable local players, like in the Western countries.   Because we went into the processing area, let's strengthen the view that the Romanian companies will be in difficult situation. However, we will see an increase in offensive of retail, import and also to a big increase of market seizure by the multinationals. It is possible that some companies to limit production, focusing on premium products, trying a shy export. But, the business value, therefore, will be much diminished. Otherwise, there are not excluded insolvencies, takeovers, bankruptcies.     The European Parliament recommendations for 2013-2014 Recognizing the difficulty of the moment, since last year, the European Parliament made ​​several recommendations contained in EC Regulation no. 1234/2007, updated in 2012, which gleaned the hope that the information will be read again by those who are entitled to draw up a national strategy:   "Successive reforms of the organization of a common milk and dairy market aimed at encouraging market orientation, namely, encouraging farmers to guide regarding the nature and volume of their production according to price signals. (...)     Lately, there were exceptional developments in the milk and dairy product markets. The financial and economic crisis has negatively affected dairy producers in the Union. The increase in raw material prices caused a significant increase in the cost of feed and production costs, including energy. Subsequently, a decrease in global demand led to a fall in prices in the Union, to the lowest level of the safety net.   In response to the difficult situation of the milk market was constituted a High Level Expert Group ("HLG"), in order to examine the relevant provisions for milk and dairy products, in the medium and long run, which in the context of milk quota abolition, scheduled for 2015, would help stabilize the market.   HLG noted that dairy production and processing sectors are very different from one member state to another. It appears also varied situations between operators and types of operators within each member state. However, in many cases, the concentration of demand is low, leading to an imbalance of bargaining power in the supply chain between farmers and manufacturers of dairy products. This imbalance can lead to unfair trade practices. In particular, farmers may not know in the moment of delivery the price you will receive for their milk, because price is often fixed much later by dairies, based on the added value obtained, on which farmers often have no influence.   There is therefore a matter of the price distribution on the entire chain, which mainly affects farm-gate prices, which generally do not increase in proportion of production costs ever higher. On the other hand, milk supply has not adapted quickly to falling demand. Value added in the dairy supply chain increasingly focused on downstream sectors, and especially for dairies and retailers, the price paid by the final consumer is not reflected by the price paid to milk producers . All actors in the dairy supply chain, including distribution sector should be encouraged to address these imbalances.   In the case of dairies, the quantity of milk that is delivered during season is not always well planned. Even in the case of dairy products factories established in dairy cooperatives, there is a possibility of impaired adaptation to demand: farmers are obliged to deliver their entire quantity of milk to their cooperative, and this is obliged to accept all that milk. The use of written contracts that meet certain formal requirements, completed before delivery containing basic elements is less widespread. However, such contracts could contribute to strengthening the responsibility of the dairy chain operators and avoid certain unfair trade practices.   In the absence of a regulation at the EU level regarding these contracts, member states have the possibility, within their own contract law, to impose the conclusion of such agreements, with the condition of respecting the EU law, notably regarding the proper functioning of the internal market and the common market organization. Given the diversity of situations that exist in contract law in the EU, indicated that, in the interests of subsidiarity, such a decision to be left to member states. It should be mandatory equal conditions to all deliveries of raw milk in a given territory. Consequently, if a member state establishes that any supply of raw milk in its territory, done by a farmer to a processor, must be based on a written contract between the parties, this obligation should also apply to deliveries of raw milk from other member states, but is not required to be applied for deliveries to other member states. In accordance with the principle of subsidiarity, member states should be the ones to decide if they request to the first buyer a written offer to a farmer, to deal such a contract. "