167
Prezent la Consiliului informal de la Helsinki, domnul ministru al Agriculturii, Petre Daea, a sustinut necesitatea stringenta a transmormarii agriculturii in raport cu noile conditii climatice. Iata interventia sa: Schimbările climatice sunt o realitate, nu o ficțiune. Toți laolaltă și, fiecare în parte, avem răspunderea de a înțelege această realitate și a acționa în consecință. Astăzi, tema schimbărilor climatice ocupă agenda lumii, prin evenimentele momentului, iată că și noi avem, la inițiativa Președinției pe care o salutăm, în agenda de lucru documentul privind ”Reinventarea rolului fermierului în acțiunile climatice. Promovarea agriculturii durabile prin stocarea carbonului în sol”. Inițiativa Președinției este de apreciat, iar temele abordate ieri în prezentările făcute de-a lungul zilei au constituit un bun prilej de a cunoaște și acționa în această direcție. Felicit Președinția pentru acest preludiu al Consiliului informal. România dispune în general de resurse naturale aflate într-o stare bună de conservare, cu o pondere ridicată a suprafețelor gestionate în mod durabil promovând o agricultură cu impact scăzut asupra degradării mediului, dar avem și suprafețe agricole importante afectate de degradarea solului. Reforma PAC post 2020 include o serie de prevederi care permit creșterea ambițiilor de mediu și climă în sectorul agricol, dar ele trebuie completate cu detalii privitoare la îmbunătățirea stocării carbonului în sol. Astfel de prevederi vor fi incluse desigur în Planurile strategice, dar este nevoie de o dezvoltare a detaliilor legislative atât la nivel european, prin actele de implementare, cât și la nivel național pentru adaptarea la condițiile specifice fiecărei țări. Este nevoie de cunoaștere, de comunicare, de legătură strânsă între cercetare și fermieri. În acest context, readucem în discuție nevoia diseminării rezultatelor cercetării și inovării la nivel european în domeniul agriculturii, dezvoltării rurale, bioeconomiei și alimentației. Practic, aici este nevoie de a aplica principiul vaselor comunicante între cercetare și fermieri, ce câștigăm în planul cercetării să transmitem fermierilor și invers, ce practica reclamă, cercetarea trebuie să răspundă cu planuri de cercetare și soluții. Altfel, nu putem armoniza interesele pentru un obiectiv comun atât de important. România a aplicat și va continua să implementeze practici cu impact major pentru stocarea carbonului în sol, prin creșterea suprafețelor împădurite, mai cu seamă pe terenurile degradate, prin protejarea pajiștilor sensibile și prin menținerea pășunilor permanente. De asemenea, România este preocupată de definirea măsurilor ecologice din Pilonul I, astfel încât acestea să fie implementate de cât mai mulți fermieri pe suprafețe extinse. Pentru reducerea degradării solului și menținerea/creșterea nivelului de stocare a carbonului în sol este necesară stimularea fermierilor pentru a deveni conștienți de importanța perdelelor de protecție, care ar duce la creșterea producției agricole și la diminuarea impactului negativ al factorilor climatici. Eco-schemele pot oferi în acest sens suportul necesar, dar trebuie gândite mai bine și finanțate corespunzător. Perdelele de protecție trebuie menținute în suprafețele eligibile pentru finanțare europeană, dar structura speciilor să fie lăsată la latitudinea țărilor membre. Natura și-a demonstrat echilibrul, noi avem misiunea de a-l păstra acolo unde natura a dictat. Am văzut o practică aici în Finlanda, bună ca titlu de exemplu și de urmat a structurii specifice pe care natura le-a modelat, am văzut alături de rășinoase și foioase în același areal, doar cu două specii mai importante care dau consistență masivului: pinul și mesteacănul. În România este altă specificitate, natura a selectat. Acest principiu al libertății de a alege este validat de natură și pe care o dorim să fie mai prietenoasă cu noi, doar trebuie s-o înțelegem și s-o respectăm. În ceea ce ne privește facem eforturi în această direcție meritând să le facem și să le permanentizăm. În finalul acestei intervenții doresc să-i mulțumesc lui Phil, în calitatea lui de comisar, pentru efortul deosebit în procesul de implementare a PAC și acela de a proiecta un nou concept, pe care l-a pus pe masa Consiliului la care toți suntem obligați să ne aducem contribuția. În ce ne privește, România este parte la acest proces și rămâne parte pentru binele tuturor și în folosul fiecăruia. Să ne dorim succes!