Gustul produselor romanesti de gen poate fi un atu pentru cresterea cererii pe pietele externe.

Piata europeana va creste Cantitativ, consumul de cascaval a crescut in 2011, comparativ cu 2010 cu circa trei puncte procentuale, la fel ca intreaga piata a branzeturilor, al carei principal segment este, cu o pondere ce acopera mai mult de jumatate din aceasta piata ca volum al vanzarilor. O arata un studiu GfK realizat la sfarsitul anului trecut. La ora actuala, pe piata romaneasca se comercializeaza anual circa 30.000 de tone de cascaval, conform estimarilor specialistilor. Nu la fel de bine au stat productia de branzeturi care, in 2011 comparativ cu 2010, asa cum o arata datele Institutului National de Statistica (INS), a inregistrat o scadere de 3,1%, cu 1.957 tone pana la nivelul de 62.005 tone, precum si exportul de branzeturi si casuri al Romaniei, care in 2011 comparativ cu 2010 a scazut cu 4,9% in valoare, pana la un nivel de 16,2 milioane de euro. Importurile de branzeturi si casuri au contabilizat in anul 2011 un nivel de circa 30.000 de tone, conform datelor INS. Usoara crestere a consumului de cascaval in volum este explicata prin cresterea numarului de gospodarii in care acest produs a fost achizitionat. Din punct de vedere valoric insa piata cascavalului a crescut in 2011 comparativ cu 2010 cu 17%, datorita unor preturi semnificativ mai mari ale acestui produs, preturi a caror crestere a fost data in special de marirea preturilor materiei prime (laptele). Un raport al Rabobank realizat la sfarsitul anului trecut prognozeaza ca piata europeana branzeturilor va continua sa creasca si in urmatorii ani pana la sfarsitul anului 2015, dar cu rate de dezvoltare mici, care la nivel tuturor statelor membre, nu vor trece de o medie anuala de 2%, ceea ce inseamna ca este putin probabil ca piata romaneasca a branzeturilor sa aiba un ritm care sa nu se incadreze in acest palier. La nivelul UE-27, Rabobank avanseaza o rata anuala a cresterii pietei branzeturilor de 0,6% pentru intervalul 2012-2015, mai mica decat cea de 1,1% inregistrata in intervalul 2005-2010. O piata fragmentata (framantata)In ciuda gradului ridicat de dezvoltare, piata cascavalurilor ramane destul de fragmentata din punctul de vedere al companiilor si al marcilor oferite. Astfel, potrivit firmei de cercetare de piata Nielsen, primii cinci producatori – Delaco, Hochland, Friesland, marcile private si Therezia detineau o cota de piata volumica de aproape 50%. Din perspectiva valorica, topul producatorilor de cascaval este identic, cu exceptia ultimei pozitii unde compania Lacto Solomonescu surclaseaza pe Therezia. De asemenea cota de piata cumulata din punct de vedere al valorii vanzarilor de cascaval este de asemenea putin peste 50%. Daca avem in vedere marcile comercializate pe segmentul pietei cascavalului se poate observa un si mai mic grad de consolidare, cota de piata cumulata a primelor cinci marci de cascaval - Hochland, Delaco, Lacto Solomonescu, Napolact si Lacto Food (volum vanzari)/Milli (valoare vanzari) -, atat din punctul de vedere al volumului vanzarilor, cat si din punctul de vedere al valorii vanzarilor fiind situata la un nivel de circa 40%. Peste 85% din cascavalul vandut (atat ca volum, cat si ca valoare) este obtinut din lapte de vaca , restul de pana la 100% fiind reprezentat de cascavalurile obtinute din lapte de oaie, de capra sau mixt (lapte capra/vaca, oaie/vaca). Peste 80% din volumul vanzarilor de cascaval se realizeaza prin intermediul hypermarketurilor, supermarketurilor si discounterilor, in vreme ce cota ramasa din vanzari se comercializeaza prin comertul traditional. Tendinte de consum Piata mondiala si europeana a branzeturilor si, implicit, a cascavalurilor, prezinta anumite particularitati legate de comportamentul consumatorilor. Astfel, acestia manifesta mai degraba o atitudine conservatoare si rezervata in ceea ce priveste acceptarea de produse noi. De aceea, pentru producatori, o metoda de a-i atrage pe consumatori spre propriile produse consta in a le oferi acestora beneficii noi pentru produse cu care consumatorii sunt deja familiarizati, concluzie reliefata de un studiu cu privire la tendintele din industria europeana a laptelui, realizat de firma de consultanta LEI impreuna cu Universitatea Wageningen la cererea Comisiei Europene, in anul 2009. Acest fapt ii face pe producatorii de branzeturi sa adopte de cele mai multe ori strategii defensive ori analitice si mai putin strategii ofensive. Prin urmare, in procesul de cautare a unor noi metode de a se adapta preferintelor consumatorilor, producatorii si comerciantii din industria branzeturilor, inregistreaza un mai mare succes atunci cand vin cu o serie de imbunatatiri ale produselor deja existente, decat atunci cand incearca sa impuna pe piata un produs complet nou. Aceste imbunatatiri constau de cele mai multe ori in adaugarea de noi ingrediente la produsele existente, ceea ce le adauga acestora noi functionalitati (accentuarea unui anumit gust, spre exemplu, permite acelui produs sa fie utilizat in noi combinatii alimentare sau in noi retete sau il face accesibil unui numar mai mare de consumatori – cei care de exemplu doresc sa manance mai sanatos). Evolutia preferintelor consumatorilor conduce la existenta unei cereri de branzeturi nu numai cu caracteristici ce privesc gustul acestora sau beneficiile legate de sanatate pe care acestea le ofera, ci si beneficii de genul de a fi accesibile consumatorilor din punctul de vedere al achizitiilor. Ambalarea cascavalurilor indeplineste in parte asemenea cerinte ale consumatorilor. Spre exemplu, producatorii trebuie sa gaseasca cea mai potrivita ambalare din punctul de vedere al cantitatii, astfel incat cumparatorul sa nu considere ca achizitia ar putea fi una impovaratoare. In acest sens, pe piata romaneasca este de asteptat ca producatorii si comerciantii sa scada gramajul bucatilor de cascaval puse in vanzare (portionare in raport cu puterea de cumparare a clientilor). La acest moment pe piata romaneasca segmentarea dupa marimea produselor raportata la gramaj cuprinde portionarea cascavalului la pachete de 125 g, 140 g, 150 g, 180 g, 200 g si alte gramaje. Particularitati suplimentare Alte tendinte legate de piata cascavalului, pe care producatorii trebuie sa le aiba in vedere, conform studiului amintit, tendinte care se manifesta de altfel la nivelul intregii industrii a produselor lactate sunt: imbunatatirea produselor existente in sensul de a deveni mai sanatoase (mai putine grasimi si colesterol), gasirea unor furnizori pentru materia prima care sa fie obtinuta in conditii ecologice, gasirea unor ambalaje care sa permita pastrarea produsului pe o perioada mai lunga de timp sau consumarea acestuia in conditii noi (bucati de cascaval feliate ce permit consumarea acestora pe drum sau la servici, tipuri de cascaval care rezista mai mult in lipsa pastrarii la frigider). De asemenea, producatorii trebuie sa tina seama ca preferintele consumatorilor evolueaza spre produse naturale (fara conservanti, fara aditivi). Produsele premium si in special cele cu o puternica identitate regionala sau locala sunt de asemenea pe un trend crescator. Totodata, producatorii de cascaval nu ar trebui sa ignore moda din domeniul gustului si care aduce in prim plan elemente de gastronomie italiana/franceza/spaniola, de exemplu. Nu in ultimul rand producatorii de cascaval trebuie sa aiba in vedere ca dezvoltarea din ultimul an a pietei s-a facut prin cresterea numarului de consumatori. Prin urmare, strategiile de marketing care sa vizeze grupuri de consumatori ar putea sa constituie un atu in dezvoltarea vanzarilor de cascaval. Aceste strategii tin de gasirea unor noi metode de promovare sau in stabilirea de noi mix-uri de pret/distributie catre categoriile de consumatori. Totodata, producatorii de cascaval nu ar trebui sa ignore nici segmentul consumatorilor profesionisti (horeca), unde de asemenea, preferintele consumatorilor evolueaza. Consumul de cascaval de pe acest segment al pietei tine in special de micul dejun, dar este influentat in primul rand de profilul restaurantului deoarece, ca urmare a crizei anumite restaurante s-au orientat spre produse mai economice, in vreme ce altele au inteles ca numai prin mentinerea calitatii serviciilor si diversificarea ofertelor si gusturilor isi pot mentine clientela. Exporturile – o oportunitate Romania ocupa in ierarhia exportatorilor mondiali de branza si cas, locul 46 (0,06% din exporturile mondiale) si locul 23 in topul exportatorilor din UE-27 (0,07% din totalul exporturilor comunitare) se arata in studiul Potentialul de export al Romaniei. Lapte si produse lactate al Centrului Roman pentru Promovarea Comertului si Investitiilor Straine, realizat in 2012. Principalele tari de destinatie ale exporturilor romanesti sunt Italia, Ungaria, Spania, Grecia si SUA arata acelasi studiu. Totusi, in urmatoarea perioada pe piata internationala de gen vor aparea o serie de oportunitati legate de cresterea consumului de branzeturi, se arata in studiul mentionat, citandu-se un raport al producatorului de ambalaje Tetra Pak. Astfel, se arata ca o tendinta importanta ce va influenta cererea de branzeturi la nivel mondial este cresterea numarului de consumatori de astfel de produse, pe seama celor cu venituri mici si care au posibilitatea de a obtine venituri mai mari in viitor. Aceasta categorie reprezinta aproape 40% din populatia lumii si consuma circa 38% din produsele lactate comercializate in tarile in curs de dezvoltare. Totodata, potentialul romanesc al exporturilor de cascaval si alte tipuri de branza poate fi influentat si de caracteristicile specific ale produselor noastre, aici fiind vorba in special de gust, dar si de faptul ca o mare parte din materia prima este obtinuta din zone in care nu sunt folosite substante chimice. Branza romaneasca are gust. Am fost la Targul – Gusturi traditionale din Budapesta si ne-am dus cu o masina de marfa plina cu produse. In doua zile am vandut tot si am trimis in tara masina sa mai aduca. ªi acolo preturile erau de trei ori mai mari. Ne-a venit atunci ideea sa incepem sa exportam, explica Marta Lukas, proprietara unei fabricute de lapte din apropiere de Alba Iulia. Tendinte ale consumului pe piata cascavalului - scaderea gramajului bucatilor de cascaval puse in vanzare (portionare in raport cu puterea de cumparare a clientilor); - produse mai sanatoase (mai putine grasimi si colesterol); - produse naturale (fara conservanti, fara aditivi); - cascaval obtinut cu materie prima ecologica; - ambalaje care sa permita pastrarea produsului pe o perioada mai lunga de timp; - produse premium si in special cele cu o puternica identitate regionala sau locala ; - noile mode din domeniul gustului si care aduc in prim plan elemente de gastronomie italiana/franceza/spaniola, de exemplu.