Dacă ne raportăm la nivelul anului 2008, se poate spune că producția românească de unt nu a cunoscut criza, având în vedere că în tot intervalul 2009-2013, valoarea acesteia s-a situat peste valoarea producției înregistrate în anul luat ca reper. Totuși, după ce a înregistrat o valoare record în anul 2009 (10.491 tone), piața untului din România a urmat timp de trei ani (2010-2012) un trend descendent, pentru ca, în 2013 să se situeze la maximul ultimilor 20 de ani, exceptând anul de vârf 2009 (9.806 tone).   În trend european   Declinul pieței untului din România putem spune că s-a situat în cadrul mai larg al declinului pieței europene, declin care și în UE a încetat, piața intrând pe un trend ascendent ca urmare a schimbării preferințelor de consum ale clienților, fapt care a influențat și producția. Astfel, în ultimul timp, în bătălia cu margarina, untul a ieșit câștigător, ca urmare a orientării consumatorilor către produse care conțin mai puține E-uri (margarina conținând o cantitate mai mare de astfel de substanțe). Statisticile indică faptul că cele mai mari cantități de unt s-au produs în 2013, în regiunile Centru (46,1%), Vest și Nord-Vest (peste 15,0% fiecare) și Nord-Est (15,5%). Exporturile românești de unt s-au situat la un nivel de aproximativ 300 de tone pe an, ceea ce, valoric se traduce în exporturi de circa 1,5-2 milioane USD. Principalele piețe de export ale României sunt reprezentate de țările Europei Centrale și de Spania. Astfel, Ungaria contabilizează 42% din totalul exporturilor românești de unt, Bulgaria 24%, Spania 13%, Cehia 11% și Polonia 6%.   Românii, fideli untului autohton Consumul de unt al României, evaluat la circa 600 g unt/locuitor/an se bazează în proporție de 75% pe producția internă industrială, 6% pe producția casnică și în rest (19%) pe importuri. Valoric piața românească de unt înregistrează anual vânzări de circa 60 milioane de euro. După cum se observă, românii preferă untul produs în țară, fapt observat și de jucătorii internaționali ce au venit pe piața din România. ”Românii rămân fideli produselor autohtone, ceea ce afectează brandurile internaționale care încearcă să se dezvolte pe piața din România”, arată directorul pentru România al producătorului slovac de cașcaval și unt (tradițional) Koliba, Francisk Emerik Iabloncic. "Pentru Koliba, anul 2013 a fost foarte bun pentru producția de unt, cererea foarte mare de produse fiind dificil de onorat. (...) Cele mai apreciate produse Koliba, atât în România, cât și în celelalte țări, sunt untul premium natural și Gustul untului 57% și 65% grăsime. Prețul lor se situează la un nivel mediu sau scăzut", a arătat Iabloncic.   Anul trecut mărcile private, deţinute de marile reţele de magazine din comerţul modern, au depăşit ca vânzări toate brandurile unor producători precum Albalact, Friesland sau Lactalis, arată un studiu Nielsen, care a luat în calcul vânzările din perioada august 2012-iulie 2013. Explicația ține de preț, factor care constituie unul dintre principalele argumente în achiziționarea mărcilor private ale lanțurilor de magazine. Totuși, este de remarcat faptul că studiul Nielsen nu face o diferențiere a mărcilor private, locul 1 fiind deținut de volumul total al vânzărilor de unt sub marcă privată (Carrefour Discount, Nr.1 – ale Carrefour, Auchan - a hipermarketurilor cu acelaşi nume, Cora și Winny - ale Cora, Proxi – a Profi).   Totuși loialitatea față de o anumită marcă se evidențiază ca principal criteriu de alegere, urmată de preț, după cum arată datele studiului ISRA Center. Cei mai fideli consumatori sunt cei din Crișana-Maramureș și Moldova, în timp ce locuitorii Olteniei sunt cel mai puțin interesați de marcă, primul criteriu pentru aceștia fiind prețul. Procentul de grăsime este un criteriu de cumpărare semnificativ mai important pentru locuitorii Dobrogei și Bucureștiului. Deși locuitorii Moldovei sunt fideli mărcii, faptul că respectiva marca să fie una cunoscută este semnificativ mai puțin important pentru aceștia decât în general.  Liderul și premianții   Albalact, produs de compania cu același nume este marca ce domină piața untului, deținând aproximativ un sfert din piața de unt, atât ca volum, cât și ca valoare a vânzărilor. Este un produs cunoscut consumatorilor datorită ambalajului și rețetei, ambele neschimbate de peste 40 de ani și este marca cea mai de succes de pe piața românească, înregistrând cea mai mare rată de încercare și cea mai mare putere de loializare. Albalact, urmată de Creminos (din portofoliul Lacto Food), Napolact (marcă deținută de olandezii de la FrieslandCampina) și Covalact sunt, alături de mărcile private, brandurile care înregistrează cele mai mari vânzări în volum, cu o cotă de piață cumulată de 65,8% în perioada analizată, după cum arată datele Nielsen.   Marca President sub umbrela căruia este comercializat untul cel mai scump de pe piața românească (un unt din import, produs de francezii de la Lactalis) ocupă locul patru în topul celor mai vândute branduri de unt în funcție de valoarea vânzărilor, fiind devansată de Albalact, mărcile private și Napolact. Aceste cinci branduri au o cotă de piață cumulată de 62,2% din punctul de vedere al valorii, conform Nielsen. Pe piață mai sunt prezente și alte mărci de unt precum Panda, Milli, Natura, LaDorna (produs de francezii de la Lactalis), Rarăul (Albalact), Lurpack (importat de Delaco) sau Lacto Solomonescu.   Panda este o marcă de unt consumată semnificativ mai mult (raportat la total) de către respondenții tineri (18-29 ani) și cu venituri pe gospodărie mici (<1.500ORN) și semnificativ mai mult de către bărbați comparativ cu femeile. Deși nivelul de conversie de la cunoaștere la considerare l-ar plasa pe locul 5, iar cel de la consum recent la consum loial pe locul 4, Covalact întâmpină dificultăți la conversia de la considerare la consum recent, o posibila explicație fiind faptul că este o marcă mai greu de găsit.   Zona sensibilă   O diagnoză a mărcilor realizată de cei de la ISRA Center arată de altfel, că, mărcile Covalact și La Dorna se află în pericol de a se desprinde de grupul mărcilor de masă și a cădea în categoria celor de nișă, acest lucru datorându-se capacității bune de loializare coroborată însă cu o abilitate scăzuta de a genera încercare. Brandul Rarăul, al celor de la Albalact se situează conform diagnozei celor de la ISRA Center, în zona mărcilor aflate în dificultate având o rată de încercare și o putere de loializare sub media pieței. Rarăul este cunoscut și considerat semnificativ mai mult comparativ cu totalul printre respondenții din Bucureşti. Milli și Natura sunt mărci cunoscute și considerate semnificativ mai mult de femei comparativ cu bărbații. Deși nespecific pentru această categorie de produse, conținutul de vitamine produce o diferențiere semnificativă a mărci Milli față de celelalte mărci. President are, de asemenea, o notorietate semnificativ mai mare în rândul femeilor decât al bărbaților, în rândul tinerilor comparativ cu cei peste 30 de ani și în rândul celor cu venituri în gospodărie mai mari de 3.001 RON comparativ cu cei cu venituri în gospodărie mai mici. Lacto Solomonescu este o marcă cunoscută semnificativ mai mult în rândul celor cu venituri în gospodărie mai mari de 3.001 lei comparativ cu cei cu venituri în gospodărie mai mici.   Tot în categoria untului premium este de remarcat și oferta celor de la Whiteland cu marca Meggle, care, ca noutate pe piață, oferă mixul de unt cu verdețuri, distribuit sub forma Untului Boutique 5X20g, ce conține cinci bucăți de unt a câte 20g fiecare, ambalate individual, cu diferite arome: usturoi, verdeață și usturoi, barbeque.   La celălalt capăt al segmentării pieței, stau produsele ieftine ce conțin doar parțial unt. „O problema majoră, cu care ne-am confruntat în ultimul an, o constituie intrarea în categorie a unor produse rezultate din amestec de unt cu grăsimi vegetale, în ambalaje similare sau foarte apropiate cu cele de unt, care ajung pe rafturi cu prețuri mai mici cu 50%. Din păcate, majoritatea retailerilor, fie internaționali, locali sau magazine din comerțul tradițional poziţionează aceste produse la raftul de unt, fapt care produce confuzie în percepția consumatorilor”, declara pentru Revista Piața, Cristina Miclea, director marketing la Albalact.   Obiceiuri de consum Untul se consumă în medie de 1,63 ori pe săptămână, o medie semnificativ mai mare comparativ cu totalul înregistrându-se în regiunea Crișana-Maramureș (de 2 ori pe săptămână) şi existând o diferenţă semnificativă între bărbaţi şi femei, femeile având o frecvență mai mare de consum (1,86 față de 1,36 în cazul bărbaților), arată datele ISRA Center. 41% dintre respondenți consumă unt cel puțin o dată pe săptămână, pe când o treime consumă o dată la două săptămâni.   În ceea ce privește frecvența de cumpărare, Dobrogea și Bantul înregistrează valori medii mai scăzute decât totalul (0,66, respectiv 0,69 față de o medie totală de 1,12 ori pe săptămână). În general ambalajul de 200g este cel preferat de consumatori (în proporție de 68%). Untul de 250g este semnificativ mai mult consumat comparativ cu totalul, în regiunea Olteniei (40% față de 16% raportat la total), iar cel de 100g în Dobrogea (22% față de 6% raportat la total).   Untul cu 60-65% grăsime este cel mai frecvent consumat. Pentru untul cu 82% grăsime se înregistrează o preferință semnificativ mai mare (11%) comparativ cu totalul (4%) în rândul celor cu un venit pe gospodărie mai mare de 3.001 lei. Untul este consumat în special la micul dejun. Locuitorii din Banat consumă untul și la prânz, într-o proporție semnificativ mai mare (57%) comparativ cu totalul celor care au acest obicei (21%). De asemenea, în această regiune untul se folosește semnificativ mai mult (51%) la prăjit decât în general (14%).   Într-o proporție semnificativ mai mare (77%) comparativ cu tendința generală (36%), oltenii se hotărăsc la raft asupra mărcii de unt pe care o cumpără. Locuitorii Olteniei (26%) și ai Banatului (31%) preferă într-o măsură semnificativ mai mare decât media, magazinul tradițional pentru achiziționarea untului. Datele Nielsen, ușor diferite de cele ale ISRA Center (dar nu și ca tendință) arată că în perioada august 2012-iulie 2013 cea mai mare cantitate de unt s-a vândut în hipermarketuri, supermarketuri și magazine de tip discount cu o pondere de 83,3%, acestea fiind urmate de magazinele cu o suprafață de peste 40 de metri pătrați, care acoperă 13,8% din achiziții. Restul consumului, de circa 5%, se înregistrează în magazinele cu o suprafaţă de sub 40 de metri pătrați.