PNDR 2014-2020 determină asocierea fermierilor, prin plusul de fonduri europene pe care acestea le pot accesa, mai ales în cazul în care formele asociative sunt organizate pe principii integrate, așadar, având și unități de procesare. Un exemplu sunt asociaţiile agricole care încep să prindă contur în acest an în sudul judeţului Vâlcea, după localitatea Şuşani şi oraşul Bălceşti comuna Diculeşti putând să se laude cu arendarea aproape în totalitate a suprafeţelor agricole, informează Agerpres.

  ”La noi, în Bălceşti, sunt deja cinci societăţi agricole care au arendat peste 1.500 de hectare de pământ, fapt care a dus la o agricultură de performanţă iar loc este de şi mai bine. Bălceştiul a fost, până la Revoluţia din 1989, grânarul judeţului Vâlcea. După 1990, a fost acea nebunie în care a trebuit să distrugem tot ce amintea de CAP-urile vechi. Dar în ultimii ani, oamenii au înţeles că fără o comasare a suprafeţelor agricole şi fără utilaje mecanizate nu se poate face performanţă. Bălceştiul reînvie din punct de vedere agricol iar oamenii, deja mulţi în vârstă, au ales această formă, arendarea, care, la finalul anului, le aduce beneficii”, a declarat primarul comunei, Ion Curelaru.   Şi edilul din comuna învecinată, Diculeşti, se laudă cu aproape întreaga suprafaţă agricolă a localităţii arendată. ”Avem cinci societăţi, două din localitate, una din Vâlcea şi două din Olt. Din cele 2.500 de hectare cât are suprafaţa agricolă a comunei, majoritatea este deja arendată. Deja în afara celor cinci mari societăţi agricole există asocieri între două până la cinci gospodării, care au înţeles că acesta este viitorul', a precizat Sabin Cupăreanu.   Tot în sudul judeţului, asociaţii agricole există în comunele Laloşu, Făureşti şi Şuşani. În Şuşani există chiar cea mai mare astfel de societate, adunând nu mai puţin de 500 de proprietari de terenuri. Asociaţiile agricole din sudul judeţului merg cu precădere pe culturile cerealiere - grâu, orz, secară, porumb dar şi rapiţă.   Pe de altă parte, cooperativele agricole din România, care sunt în număr de 68 în acest moment, ce cumulează afaceri de 200 mil. euro anual deşi fermierii au pre­ferat să simtă aerul afacerilor pe cont pro­priu în ultimele două de­cenii. Acest model de or­ga­nizare a fer­melor, aso­ciat de români cu pe­rioa­da comunistă, este un pilon de dez­vol­tare pen­tru agricul­tu­rile ma­ture din Occident. Fiecare din cele mai mari 50 de coope­rative fac afaceri mai mari de 1,3 miliarde de euro anual. Cea mai mare cooperativă din UE ajunge la 16 miliarde de euro anual, iar în România li­derul „C.A.P.“-urilor are afaceri de numai 10 mil. euro. Un bun exemplu, în acest sens, este Cooperativa Someș Arieș, aceea care a preluat de la FrieslandCampina unitatea de la Țaga, reluând producția celebrelor brânzeturi.