Bunăstarea animalelor se impune a fi aplicată la orice nivel reglementat, fără să reprezinte un aspect izolat; ea trebuie privită ca o parte dintr-un ansamblu de activităţi conexe. În speţă, aplicarea celor mai ridicate standarde în asigurarea condiţiilor de creştere a animalelor de fermă reprezintă un aspect lipsit de finalitate, câtă vreme nu se respectă bunăstarea în timpul transportului acestora. Motivaţie Un număr semnificativ de porcine “beneficiază” în timpul transportului de condiţii improprii de transport, cu mijloace necorespunzătoare, fapt ce constituie încălcări grave ale normelor legislative specifice. Urmărirea inadecvată a încălcării legislaţiei din domeniul bunăstării animalelor încurajează perpetuarea fenomenului, conducând la denaturarea concurenţei. Tocmai de aceea, unul dintre instrumentele esenţiale de implementare a legislaţiei este aplicarea sancţiunilor. De cele mai multe ori, condiţiile improprii bunăstării animalelor sunt rezultatul lipsei de educaţie, de informare. În consecinţă, Procedura de informare privind transportul porcilor conţine cerinţele ce trebuie cunoscute de orice persoană care manipulează animalele în timpul transportului. Autoritatea competentă efectuează, în orice etapă a unei călătorii, controale adecvate, aleatorii sau asupra unui anumit transport, pentru a verifica dacă sunt respectate prevederile legale în vigoare privind asigurarea protecţiei şi bunăstării în timpul transportului. Deţinătorii de animale sunt obligaţi să aibă un comportament lipsit de brutalitate faţă de acestea. Transportul suinelor nu implică doar transportatorii sau şoferii, ci şi alte categorii de operatori economici, precum agricultori, comercianţi, centre de colectare şi/sau abatoare. În consecinţă, unele obligaţii privind bunăstarea animalelor se extind către toţi operatorii implicaţi în transport. O persoană nu poate transporta/încredinţa animale, în vederea transportului, în condiţii care pot provoca răniri sau suferinţe inutile Înaintea efectuării unui transport, trebuie respectate următoarele condiţii, impuse de “Procedura de informare privind transportul porcilor: a) în prealabil, au fost luate toate măsurile necesare reducerii duratei de călătorie şi pentru satisfacerea nevoilor animalelor pe timpul transportului;b) animalele se află într-o stare bună pentru transport;c) mijloacele de transport sunt proiectate, construite, întreţinute şi utilizate, astfel încât să se evite rănirea şi suferinţa animalelor;d) echipamentele de încărcare şi descărcare sunt proiectate, construite, întreţinute şi utilizate, încât să se evite rănirea şi suferinţa animalelor;e) personalul însărcinat cu manipularea animalelor are pregătirea sau competenţa necesară în acest sens şi îşi îndeplineşte atribuţiile fără a face uz de violenţă sau orice alte metode care pot provoca panică, răni sau suferinţă inutilă animalelor;f) transportul este efectuat fără întârziere până la locul de destinaţie, iar condiţiile de bunăstare a animalelor sunt verificate în mod regulat şi menţinute la un nivel corespunzător;g) animalele beneficiază de suficientă suprafaţă de podea şi o înălţime corespunzătoare taliei lor şi călătoriei planificate;h) la intervale de timp corespunzătoare, animalelor li se va asigura apă, hrană şi repaus, într-o cantitate şi de o calitate adecvată speciei şi taliei acestora.”Transportul porcilor – condiţii generale Mijloacele de transport animale vii, pe o distanţă de până la 65 km intră în categoria mijloacelor de transport care se supun înregistrării sanitar-veterinare la DSVSA locală şi care funcţionează pe propria răspundere a transportatorului. Porcinele de peste 100 kg nu trebuie să depăşească 232 kg/mp. Orice animal supus operaţiunii de transport trebuie identificat; astfel, porcul trebuie să aibă crotalie auriculară. Ca primă operaţie, prealabilă fiecărui transport, persoana care doreşte să transporte unul sau mai mulţi porci va solicita eliberarea unor documente medicului veterinar de liberă practică împuternicit: formularul de mişcare şi certificatul sanitar-veterinar. Planificarea transportului este esenţială; traseul, durata, distanţele de parcurs se impun a fi cunoscute înaintea începerii călătoriei, simultan cu toate facilităţile necesare asigurării confortului animalelor. Transportul trebuie planificat astfel încât să fie minimalizată orice întârziere. De asemenea, trebuie reverificată existenţa tuturor certificatelor medicale, impunându-se şi consultarea atentă a rutei, una care să nu pericliteze starea de sănătate a suinelor. Un animal poate fi transportat doar în cazul în care este apt pentru călătoria planificată, fiind îndeajuns de sănătos. Animalele rănite, care prezintă slăbiciuni fiziologice sau procese patologice, nu sunt considerate apte pentru transport, îndeosebi dacă: - nu sunt capabile să se mişte singure, fără dureri sau nu se pot mişca fără ajutor; - prezintă o rană deschisă gravă sau un prolaps; - sunt femele gestante care au depăşit 90% din perioada de gestaţie preconizată. Scroafele gestante sunt considerate improprii transportului, în cazul în care fătarea se poate declanşa în primele zile după călătorie; - sunt femele care au fătat în cursul ultimei săptămâni; - sunt mamifere nou-născute, a căror cicatrice ombilicală nu s-a vindecat complet. Animalele bolnave sau rănite sunt considerate apte pentru transport, doar în cazul în care: - sunt rănite sau afectate uşor, iar transportul nu le-ar provoca suferinţe suplimentare. În cazul în care există îndoieli, va fi solicitată opinia unui medic veterinar; - sunt transportate în scopuri ştiinţifice sau scopuri experimentale, în cazul în care boala sau rănirea constituie parte a unui program de cercetare; - sunt transportate sub supravegherea medicului veterinar, în scopul sau ca urmare a unui diagnostic/tratament veterinar. Transportul în acest caz poate fi efectuat numai atunci când animalele nu sunt supuse unor suferinţe sau rele tratamente inutile, - sunt animale care au fost supuse unor proceduri veterinare, în legătură cu practicile de creştere a animalelor (castrarea), cu condiţia ca rănile să fie vindecate complet. Sănătatea porcilor, prioritate pe traseu Pentru porcii destinaţi abatorizării directe, se are în vedere că imunizarea şi/sau medicaţia se face cu mult timp înaintea îmbarcării spre abator. Deoarece este cunoscută predispoziţia porcilor la stresul de transport, trebuie luate măsuri de minimizare a acestei stări, prin menţinerea grupurilor sociale şi evitarea izolării severe. Când se dovedeşte necesară combinaţia unor grupuri sociale, aceasta trebuie făcută cu cel puţin 24 de ore înaintea transportului. Dacă este posibil, animalele vor fi aclimatizate cu tipul şi mărimea boxei în care vor fi transportate. Mărimea grupului trebuie să fie limitată, determinată de facilităţile existente şi mijlocul de transport, evitându-se anumite situaţii, precum posibilitatea sufocării datorită instabilităţii mijlocului de transport. Vierii adulţi, folosiţi la reproducţie, vor fi transportaţi individual, însă masculii destinaţi abatorizării pot fi incluşi în acelaşi grup, dacă au crescut împreună în grupuri compatibile. Înaintea îmbarcării, porcii vor primi o cantitate redusă de hrană şi o cantitate moderată de apă. Înainte de a fi încărcate, animalelor li se rezervă o perioadă de odihnă, în care să fie ferite de perturbările exterioare. Este recomandată evitarea folosirii tranchilizantelor, dar dacă întrebuinţarea sedativelor este inevitabilă, transportatorul trebuie să se asigure că animalele nu se vor sufoca sau nu se vor răsturna violent (prin efectul de liniştire), din cauza mişcărilor produse în timpul rulării vehiculului. Denumirea farmaceutică a medicamentului, doza, datele şi ora de administrare sunt inserate în documentele însoţitoare. Mijloacele de transport şi/sau accesoriile acestora trebuie proiectate, construite, întreţinute şi utilizate, astfel încât: - să fie evitată rănirea porcilor şi alte suferinţe; - să se garanteze siguranţa animalelor, nepermiţând evadarea/căderea; - porcii să fie protejaţi de condiţii atmosferice nefavorabile, de temperaturi extreme şi de modificări bruşte ale condiţiilor meteorologice; - animalele să poată fi curăţate şi dezinfectate; - să se permită accesul la animale, pentru inspectarea acestora; - să se menţină suficienţa şi calitatea aerului, prin ventilaţie adecvată; - să permită porcilor să stea în poziţie patrupedă sau culcat; - să aibă podele acoperite cu aşternut sau sistem de absorbţie a dejecţiilor.