Fermierii producători de lapte din UE și Marea Britanie ar putea beneficia de un nou proiect care urmărește să facă industria să fie mai rezistentă la amenințări precum Covid-19, informează DairyReporter.

Mai precis, este vorba despre proiectul Smart-ET, care este finanțat de EIT Food și care va dezvolta instrumente digitale care lucrează cu fermierii și vânzătorii de produse lactate, pentru a-i ajuta să își adapteze modelele de afaceri la schimbările rapide ale cererii consumatorilor în caz de evenimente extreme care le perturbă modurile normale de lucru.

Smart-ET înseamnă Ajustări simultane ale pieței în timpul pandemiilor: Rularea instrumentelor economice tehnologice pentru a atenua întreruperile de-a lungul lanțului de aprovizionare cu alimente.

Instrumentele digitale vor permite agenților economici din sistemul lactat să reacționeze la schimbarea condițiilor și să emită „alerte” de stocuri care vor ajuta la reducerea deșeurilor, precum și daunele economice cauzate de distrugerea produselor lactate altfel bune.

Dr. Giuseppe Nocella, de la Școala de Agricultură, Politici și Dezvoltare de la Universitatea din Reading, a declarat: „În februarie și martie 2020, Italia de Nord a înregistrat focare semnificative de covid-19 care au condus la restricții pe scară largă pentru a menține oamenii în siguranță. Unul dintre impacturile economice ale acestei blocări a fost faptul că fermierii de lapte care se bazează în mod normal pe o mișcare rapidă în lanțul de aprovizionare au constatat că au pierdut venituri și că au fost nevoiți să arunce cantități mari de lapte.

„Acest lucru a fost costisitor pentru companiile lactate, deoarece sectorul hotelier, restaurant și catering a fost închis și au trebuit să identifice canale alternative pe piețele hiper locale pentru a-și vinde produsele. Ca răspuns, o echipă și-a propus să vadă cum industria s-ar putea adapta la schimbări rapide și să facă față evenimentelor extreme viitoare.

„Ceea ce am constatat rapid a fost că nu a existat un model reactiv care să îi ajute pe fermieri și producătorii de alimente să comunice între ei pentru a se adapta cerințelor în schimbare. Ar fi fost posibil ca fermierii de lactate să-și stocheze produsele și să le folosească pentru brânză, mai degrabă decât să-și arunce laptele atunci când a început să dispară, dar fără un sistem centralizat, fermierii nu aveau de unde să știe că producătorii ar fi folosit-o. ”

Pe lângă Universitatea din Reading, proiectul constă din alți parteneri europeni: Università Cattolica (coordonator), Agricolus, Associazione Italiana Allevatori, Centro Ricerche Produzioni Animali și System Dynamics Italian Chapter.