Covid-19 a reprezentat o urgență fără precedent și o amenințare socială gravă pentru întreaga planetă. Protecția sănătății publice a fost și este prima prioritate. Cu toate acestea, guvernele, factorii de decizie și comunitatea internațională trebuie să recunoască și să încerce să diminueze impacturile negative (actuale și potențiale), ale eforturilor pandemice și de răspuns, legate de sectoarele cheie care contribuie la securitatea alimentară, nutriție și mijloace de viață. Sectorul zootehnic este un contribuabil cheie la aceste zone, în special pentru populațiile cele mai vulnerabile din lume. Efectele COVID-19 asupra sectorului de creștere a animalelor și, cu precădere, asupra producției laptelui și a lactatelor, sunt încă în mare măsură necuantificate și încă trebuie resimțite pe deplin. Evaluările formale nu au fost încă posibile, dar observațiile actuale relevă perturbări ale lanțurilor de valori ale animalelor. Lecțiile din epidemiile trecute indică faptul că aceste perturbări sunt susceptibile să crească, împreună cu consecințele lor grave, socio-economice. Din fericire, se pot întreprinde acțiuni pentru a proteja acest sector și activitățile, serviciile și produsele sale pe care se bazează lumea. Iată ce recomandă FAO în acest sens, în documentul ”Mitigating the impacts of COVID-19 on the dairy sector”, emis la începutul acestei veri.

Furajele, prima problemă

Accesul redus la hrana pentru animale, distanțarea fizică și cerințele pentru echipamentele de protecție personală suplimentară reduc eficiența întreprinderilor de hrană industrială. Restricțiile de mișcare și îmbolnăvirile au ca rezultat lipsa forței de muncă și reducerea ofertei de materii prime sau de alte ingrediente. Întreruperea rutelor de aprovizionare a întârziat suplimentar furnizarea de furaje. În Argentina, cel mai mare exportator de soia din lume, restricțiile au redus la jumătate aprovizionarea cu soia, la fabricile de furaje, ceea ce afectat fluxurile comerciale globale. Restricțiile de mișcare perturbă, de asemenea, transhumanța, care limitează capacitatea pastorilor de a-și hrăni animalele.

Reducerea accesului la servicii

Restricțiile de mișcare și perturbarea rutelor comerciale naționale și internaționale limitează accesul fermierilor la materiale de reproducție și stocuri de înlocuire. Acest lucru poate compromite vânzările pentru furnizorii de inputuri. Întreruperea serviciilor publice (de exemplu, inspecția siguranței alimentare și serviciile de extindere a sănătății animalelor), combinată cu livrarea și utilizarea de vaccinuri și medicamente întrerupte, crește probabilitatea apariției de noi epidemii, inclusiv a celor care implică boli animale care provoacă pierderi majore de animale (de exemplu, pestă porcină africană în Asia de Est și de Sud-Est) și focare de neinsistență pentru oameni.

La rândul lor, restricțiile la import vor avea un impact mai mare asupra zonelor care depind de importuri, pentru a susține producția sau care se bazează pe importuri de lapte și lactate pentru consum (de exemplu, părți mari din Africa și mici state insulare în curs de dezvoltare).

Accesul redus la piețe

Închiderea piețelor în multe țări înseamnă că producătorii de talie mică nu își pot vinde mărfurile. Întreruperea canalului logistic și scăderea cererii reduc vânzările și scad prețurile. Ca urmare a accesului limitat la piețe și la uzinele de prelucrare, fermierii trebuie să își păstreze stocul mai mult sau să arunce laptele, având costuri de producție mai mari și pierderi importante. Întreruperile veniturilor provenite de la rumegătoarele mici afectează cel mai greu femeile, prin reducerea achizițiilor de produse alimentare esențiale și de nutriție.

Conflictele aflate în derulare (de exemplu, Irak, Libia, Republica Arabă Siriană și Yemen) și greutățile economice (adică Libanul și Sudanul) agravează problemele. Ca urmare, restricțiile de mișcare întrerup, de asemenea, rolul intermediarilor, care colectează lapte sau produse primare pentru prelucrare sau vânzare cu amănuntul. Așa cum arată experiențele epidemice anterioare, întreruperile intermediarilor pot determina fermierii să-și piardă legătura cu cumpărătorii mai mari, mai ales, fără ca sistemele de informații să lege actorii lanțului valoric. În Africa de Vest, prețurile pentru bovine și rumegătoarele mici au scăzut cu mai mult de jumătate, în timp ce pastorii sunt nevoiți să se distrugă masiv.

Procesarea: Capacitate redusă de prelucrare

Reducerile personalului, cauzate de măsurile de blocare, sunt elemente de constrângere a industriei produselor lactate, având în vedere natura ei intensivă. În Franța, deficiențele de personal, din cauza îngrijirii copiilor, carantinei și concediilor medicale, au atins 30% la unii procesatori! Există cazuri similare în Egipt, Iordania și Tunisia.

La rândul lor, întreruperile transportului și modificările obiceiurilor de vânzare cu amănuntul și ale consumului, obligă unii depozitari și procesatori să se aprovizioneze. Afacerile informale sunt constrânse: O mare parte din procesarea produselor lactate în țările în curs de dezvoltare este informală (adică până la 90% din volum). Prevenirea și reacția la COVID-19 perturbă aceste afaceri. Această perturbare elimină un punct de vânzare pentru producătorii de talie mică, fiind aceia care, deseori, nu au capacitatea de a vinde pe piețele formale.

Transportul internațional restrâns

Restricțiile comerciale au avut și încă au impact asupra țărilor care exportă produse animaliere, precum și fermierilor ale căror venituri depind de export. În Uniunea Europeană, 35% din carnea de vită este exportată între țările membre. O interdicție recentă a exporturilor a determinat scăderea prețurilor la poarta fermei în Polonia, deoarece consumul intern reprezintă doar 15 % din producție. Restricțiile de circulație au încetat comerțul cu animale în China din Republica Democrată a Poporului Lao, Myanmar, Thailanda și Vietnam.

Producătorii de lapte și comercianții și-au pierdut veniturile, din moment ce nu și-au putut exporta animalele și lapgtele. Scăderea exportului în America Latină, în special în Argentina și Uruguay, a redus și veniturile fermierilor. Măsurile de combatere a bolilor de sănătate publică, precum cele din timpul crizei Ebola din 2014 în Africa de Vest, pot perturba semnificativ rutele comerciale cu impact negativ asupra fermierilor. Întreruperile în transportul animalelor vii pot avea consecințe grave și asupra disponibilității produselor în țara importatoare.

Vânzările și consumul

Comerțul cu amănuntul se reorientează către supermarketuri și platforme online, care sunt acum în vigoare. În China, liderii platformelor de livrare a alimentelor prin comerț electronic și-au crescut volumele cu 400 %, în februarie 2020, în timp ce ponderea lor în perioada anterioară crizei consumului de alimente proaspete a fost de doar 3%. Aceasta înseamnă că sunt livrate mai multe ambalaje, cu durată de viață mai lungă și prelucrate și produse lactate.

În timp ce unii fermieri din Europa și America de Nord par a fi capabili să creeze canale alternative și directe cu consumatorii, în țările cu o penetrare scăzută a comerțului electronic, a industriilor de procesare sau a supermarketurilor, fermierii nu își pot vinde produsele. În Vietnam, piețele informale și vânzătorii de produse alimentare sunt supuse unui control mai mare, iar supermarketurile vând mai mult lapte procesat. Emiratele Arabe Unite au închis toate piețele, dar au ținut supermarketurile deschise 24 de ore pe zi, cu o capacitate maximă de vizitare de 30%.

Reducerea puterii de cumpărare a consumatorilor

Carantina și blocajele au limitat puterea de cumpărare, în special cea a lucrătorilor informali și în țările cu puține sau deloc plase de siguranță socială. Încetinirea economică și creșterea șomajului au lăsat deja oamenii, inclusiv milioane de lucrători migranți din India, cu venituri mici sau deloc, cu care să cumpere mâncare.

În timpul crizei Ebola din 2014 în Africa de Vest, scăderea puterii de cumpărare a redus producția de animale domestice. În actuala criză, piețele informale sunt închise sau restricționate în toată Africa. Cerere este redusă. În majoritatea țărilor, închiderea restaurantelor și turismul redus au dus la o scădere accentuată a cererii de produse alimentare de către aceste sectoare. Programele de hrănire școlară sunt de asemenea suspendate, ceea ce privește milioane de copii de acces la alimente.

În provincia Hubei din China, autoritățile au raportat o scădere cu 80% a încasărilor tranzacțiilor pentru toate sectoarele în februarie 2020, comparativ cu 2019. Cu toate acestea, la sfârșitul lunii martie 2020, când măsurile au fost ridicate, consumul total a revenit la 93% din nivelul său din 2019. Știrile false și zvonurile pot afecta și cererea. De exemplu, în India, vânzările de pui s-au redus semnificativ, după ce postările pe social media au creat impresia că oamenii ar putea contracta COVID-19 consumând pui.

Cum au reacționat unii?

Aceste exemple au fost selectate pentru a ilustra diferitele domenii de răspuns în momentul scrierii. În Brazilia, autoritățile au continuat susținerea alimentației școlare prin transferul de fonduri direct familiilor elevilor din unele state și prin distribuirea mâncării către părinții din alte state. În China, Ministerul Agriculturii și Afacerilor Rurale a creat permise de călătorie speciale, platforme pentru achiziții publice și comerț electronic, pentru a permite furnizarea de produse agricole și materii prime proaspete (inclusiv produse importate);, s-a decis sprijinirea întreprinderilor de hrană animală, pentru a relua operațiunile. În plus:

     iii) creșterea stimulată a subsectoarellor cele mai afectate de criză;

     iv) măsuri de prevenire și control consolidate împotriva bolilor de animale; și

     v) au promovat asigurările și serviciile financiare în zonele rurale prin acorduri de cooperare.

În Ghana, autoritățile naționale:

1. au scutit producția, distribuția și comercializarea de alimente de la restricțiile de circulație pentru a asigura disponibilitatea alimentelor;
2. s-a pregătit un plan comun pentru a menține alimentele naționale în siguranță pe măsură ce coronavirusul se răspândește;
3. s-a instituit programul de combatere a coronavirusului pentru protejarea gospodăriilor și a mijloacelor de trai, sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, minimizarea pierderilor de locuri de muncă și stimularea producției industriale pentru acoperirea consumului și exportului.

În Italia, colaborarea în sectorul public și privat a condus la:

1. promovarea produselor locale de sezon și locale (de exemplu, #MangiaItaliano, campania „Mâncă mâncare făcută în Italia” de către principala organizație agricolă din Italia); și
2. alocarea a 6 milioane de euro de către Ministerul italian al politicilor agricole, alimentare și forestiere pentru achiziționarea de lapte cu UHT, pentru a sprijini fermierii de lapte, a evita pierderea și a distribui laptele către familiile vulnerabile.

În Filipine, Departamentul Agriculturii eliberează ”Certificate de acreditare pentru avioane alimentare” și ”Pasaje alimentare”, care oferă privilegii furnizorilor și transportatorilor anumitor mărfuri alimentare, pentru a ușura trecerea la punctele de control și a ajuta la livrare. Dispozițiile acoperă animale, carne, lapte, produse lactate, ouă, furaje și produse veterinare.

În Egipt, Tunisia și Maroc, autoritățile naționale au planificat plăți unice pentru lucrătorii informali, inclusiv vânzătorii de pe piețele locale. În plus, Maroc:

1. a înființat o platformă de logistică și e-marketing pentru produsele locale afectate de anularea Târgului internațional de agricultură din acest an; și

ii) a permis transferuri mobile de numerar către lucrătorii informali.

Politici și răspunsuri contextualizate

Acțiunile pot lua formă de politici și răspunsuri contextualizate, pentru a se încadra în sistemele naționale, asigurând în același timp compatibilitatea cu măsurile de sănătate publică, pentru a suprima transmisia COVID-19. Opțiunile menționate mai jos sunt luate în considerare de către factorii de decizie naționali, pentru a atenua impactul COVID-19 asupra sectorului zootehnic. Implementarea acestor acțiuni va necesita coordonare și resurse internaționale. Iată câteva măsuri pentru protejarea producției:

• Stabilirea plaselor de siguranță pentru producție, care pot include rezerve de alimentare noi sau reaprovizionate, permise speciale pentru transportul șoferilor, care permit distribuirea hranei pentru animale în zone îndepărtate și renunțarea la operațiunile sistemului agroalimentar pentru a menține fluxurile. De asemenea, autoritățile pot:

1. împuternici organizațiile de producători să îmbunătățească negocierile prin marketing colectiv și achiziții;
2. coordonează furnizarea de contribuții la producția de animale; și
3. să promoveze aprovizionarea și producția locală de hrană pentru animale și suplimente.

• Stabilirea procedurilor și serviciilor de gestionare a situațiilor de urgență, inclusiv comunicarea pentru atenuarea zvonurilor, consilierea părților interesate și solicitarea de feedback. Realocați personalul și resursele pentru activitățile de salvare a crizei, inclusiv furnizarea de permise de circulație, controlul bolilor și inspecția alimentelor.

• Permiteți piețelor alimentare să rămână deschise, facilitând distanțarea fizică prin:

1. reguli, proceduri și echipamente conștiente de sănătate publică; și
2. aplicarea informațiilor comportamentale proceselor și mediilor de piață (biodiversitate, pământ, apă și ecosisteme) în care înfloresc bolile.

• Menținerea frontierelor deschise pentru importuri și exporturi relevante, pentru toate nodurile de pe lanțul valoric și sprijinirea mișcării transfrontaliere a animalelor și asigurarea accesului la resursele naturale esențiale pentru pastorii transumanți.

Măsuri pentru menținerea operațiunilor de procesare și vânzare cu amănuntul:

• Oferiți linii directoare pentru controlul și prevenirea COVID-19 de-a lungul lanțurilor de aprovizionare, pentru a proteja actorii lanțului de valoare și familiile acestora. Aceste orientări ar trebui să includă prevederi pentru biosecuritate sporită, echipament individual de protecție și igienă.

• Oferiți subvenții pentru creșterea capacității de ambalare și îngheț. Întreprinderile mici și mijlocii și fabricile ar trebui încurajate să producă produse sigure, cu durată de viață lungă.

• Susțineți instalarea lanțului rece

• Găsiți modalități alternative de a ajunge la copiii programelor de hrănire școlară și de a distribui alimente bogate în proteine ​​animale pentru a îmbunătăți alimentația și veniturile micilor locuitori.

• Promovarea colectării și livrării de lapte către companiile de procesare.

Măsuri financiare:

• Asigurați transferuri de numerar către centrele și fabricile de colectare a laptelui, pentru a crește puterea de cumpărare pentru aprovizionarea cu lapte și pentru a prelucra produse cu raft lung (de exemplu, UHT, lapte praf).

• Ajutați întreprinderile mici și mijlocii să atenueze impactul COVID-19 pe termen scurt, prin intermediul unor facilități financiare dedicate (de exemplu, scutirea de impozite temporare, programe dedicate de împrumuturi de urgență, plăți directe de stimulare, scutiri de impozite, prelungiri pentru rambursările împrumuturilor restante, perioade de grație, dobândă scăzută rate și investiții publice directe și subvenții. Unele drepturi rezervate.

• Acordați subvenții sectoarelor agroalimentare care mențin activități în timpul blocajelor; implementați controale de prețuri pentru a reduce inflația asupra mărfurilor animale.