(Autor: Stefan Vartaci) După Decembrie 1989, în numărul și structura populației României au avut loc schimbări importante. Nu se poate spune cu precizie câți români trăiesc în prezent în străinătate, însă, după unele aprecieri, numărul românilor care au părăsit România în acești 30 de ani este apreciat între patru și șase milioane. Părăsirea teritoriului României s-a produs în ritm accelerat, în special după intrarea României ca membru în Comunitatea Economică Europeană. Această mișcare a fost facilitată de principiile care guvernează CEE, care asigură libera mișcare a populației, precum și dreptul de exercitate a profesiilor în fiecare țară membră CEE. Așadar, cum se poate adapta producția de carne a României, la această realitate?Ca acum 100 de ani   Revenind la structura socială, vorbim în principal despre o polulație cu o vârstă cuprinsă între 18 și 40 de ani, în plină perioadă de activitate creativă. Acest fenomen a migrării populației active în țări cu un nivel de trai mai ridicat, dorința de a accesa salarii mai mari, nu a fost doar un fenomen specific pentru ultimii ani. În prima perioadă a secolului XX, o bună parte din populația europeană originară din țări cu un venit mai scăzut per capia, a migrat către SUA, țara numărul 1 în economia mondială după 1919, partea principală a emigranților fiind constituită din italieni, irlandezi și polonezi.   Acești imigranți, în ceea ce privește obiceiurile de consum alimentar, au căutat să își ducă aceeași viață ca în țările lor de baștină. În special italienii au introdus în SUA obiceiul de a se consuma pizza, mâncăruri cu paste de roșii și usturoi precum și vestitele preparate de carne italiene, prosciutto crudo, prosciutto cotto, mortadella, etc.   După anii 50 ai secolului trecut, o altă țară, de data aceasta din Europa, a atras ca un magnet populații, la început din Spania și Italia, iar apoi din Iugoslavia, Grecia și mai ales din Turcia. Se spune că al doilea oraș cu un număr însemnat de populație turcă din lume, după Istanbul, este Berlinul. Și aceste populații au venit în Germania cu obiceiurile lor culinare. Germania s-a umplut cu magazine și restaurante care comercializau mâncăruri turcești cum ar fi: donner kebap, siskebap, saslak. De schimbarea structurii alimentare din Germania au profitat și alte țări din Europa de Est, până în 1989, România exportând în RF Germania cantități foarte mari de conserve de legume și carne cu ar fi: ghiveci, vinete împănate în ulei, bame în ulei, gulaș- uri, etc.   Cu timpul, afacerile cu produse alimentare pentru populația turcă s-au dezvoltat atât de mult, încât aceștia au înființat și dezvoltat fabrici de preparate de carne pentru producerea, în special, de donner kebap, punctele de vânzare din Germania fiind de peste 2000, fiindcă donner kebap nu este consumat numai de populația de origine musulmană, ci și de populația germană și alte grupuri etnice. Acestă evoluție s-a produs și datorită necesității de a se asigura o producție de tip halal, pentru materia primă folosită.   Consumatorul țintă: emigrantul român   Profitând de aceste modele și exportul de preparate românești pentru populatia de origine română din Europa occidentală crescut, aceasta începând să solicite produse din carne după rețete românești. Nu suntem în posesia ultimelor date privind exportul, dar apreciem că în cursul anului 2018, exportul de produse procesate din carne, în țările europene, a depășit cifra de 150 milioane de euro. Astăzi, în România sunt firme care exportă anual peste 3000 tone de mici în țări ca Spania, Italia, RF Germania și Marea Britanie.   Deținem informații că, deocamdată, în Spania și Italia, investitori români au înființat unități de producție pentru producerea de diverse sortimente de  de carne sau lapte, procesate după rețete românești. Ar fi interesant ca marii producători de preparate din Romania, cu o producție de peste 100 tone de preparate de carne pe zi, să aibă astfel de preocupări, în paralel cu eforturile pe care le depun pentru realizarea exportului din țară.   În actuala situație, complicată din punct de vedere sanitar veterinar, cu incertitutdinea care planează asupra viitoarelor evoluții, diversificarea surselor de producție pentru investitorii români ar reprezenta o soluție. Un exemplu ar fi rețeaua de magazine Beriozka, din București, care produc preparate de carne rusești și brânzeturi rusești în Germania, pe care le vând în România, precum și în alte țări din Europa de Est, neavând un acord sanitar-veterinar cu țara noastră.   Turismul, o șansă în plus   În afară de cerințele populației de origine română, care trăiește și muncește în alte state, un alt factor important care contribuie la dezvoltarea consumului de produse alimentare din România este și permanenta dezvoltare a turismului. Mulți din cei care vizitează România apreciază valoarea culinară a produselor românești. Evident că, dacă vom ajunge la un număr de turiști de 10-15 milioane de vizitatori, altfel va evolua și cererea pentru produse românești în țările de origine a acestor turiști.   În ultimii doi-trei ani, în special în localitățile din Transilvania, există o preocupare constantă pentru dezvoltarea producției de sortimente de preparate de carne specifice pentru această zonă, precum și pentru dezvoltarea rețelelor de restaurante, existând chiar o nouă școală de bucătărie transilvană. Eforturile care se manifestă în acest domeniu în localitățile din Transilvania ar trebui să fie susținute și de eforturi în acest sens, în localități din Moldova, Muntenia, Oltenia și Dobrogea.   Reorganizare la nivel național   O sursa importantă de promovare a exporturilor românești care nu a fost practicată până în prezent este și activitatea care ar putea să se desfășoare în acest domeniu al camerelor de comerț județene, care se pot uni în acțiuni comerciale: expoziții, participări la târguri, săptămâni regionale în rețele de magazine. De ce să nu luăm și noi exemplul Italiei, care organizează acțiuni de promovare a specialităților culinare din Toscana, Veneto, Sicilia, acțiunilor comerciale din Germania, care promovează specialități din Bavaria, Niedersaxen, etc.   O altă lipsă de organizare în țara noastră în acest domeniu o constituie și inexistența unui centru de marketing pentru promovarea exporturilor românești de tipul CMA, existent în Germania sau în alte țări, ca Franța sau Belgia, care coordonează și spijină eforturile firmelor producătoare din țările respective. Evident că în ultima vreme se constată o îmbunătățire a participării firmelor românești la expoziții de produse alimentare de tipul ANUGA, SIAL, etc. De la 20-30 de firme, care participau acum 10-15 ani,  anul acesta participarea la targul ANUGA din octombrie se cifrează la aproape 100 de firme. Dar toate aceste succese sunt încă departe de așteptările și rezervele pe care le deținem în acest domeniu de activitate.   X X X   Fiecare succes din domeniul promovării specialităților produselor de carne din România contribuie, prin puterea exemplului, la crearea bunului renume al industriei alimentare din România. În umarul viitor al revistei MEAT.MILK vrem să prezentăm un model de organizare al unei societăți mici sau mijlocii de procesare de carne, care să permită desfășurarea în domeniul exportului de produse din carne. De altfel, faptul că noi aparținem unei piețe deosebit de importante, o piață comună constituită din 28 de țări, CEE, ne perimte să tratăm aceste vânzări la export ca niște vânzări pe piața internă și prin metodele de marketing specifice să obținem o continuă eficientizare a activităților de producție. Dacă vom reuși să vindem bine produsele noastre în țări ca Germania, Belgia sau Marea Britanie, cu siguranță că aceste produse vor fi  bine apreciate și de consumatorii din România.