228
Acum mai bine de un an, mai precis, pe ianuarie 2018, a intrat în vigoare Regulamentul UE 2015/2283, care a înlocuit un document mai vechi și care face referire la procedura de autorizare a noilor produse alimentare. După un an de la punerea în aplicare, specialiștii se întreabă dacă regulamentul a adus îmbunătățiri, o mai mare claritate, aprobări mai rapide și dacă există un stimulent pentru companii de a produce mai multe alimente inovatoare pentru piața Uniunii Europene. Așadar, care este impactul acestui regulament? La această întrebare a răspuns Nicoleta Pasecinic, specialist în acreditare și siguranță alimentară a companiei Pen & Tec Consulting, aceea care a transmis Comisiei Europene următoarea analiză de impact.Procesul de aprobare este mai rapid? În teorie, procedura de aprobare a noilor alimente a fost simplificată. Toate aplicațiile alimentare noi sunt trecute acum printr-o procedură centralizată de către Comisia Europeană și EFSA. Potrivit procedurii, dosarul cu produse alimentare noi dintr-un stat membru raportor (SM), este trimis spre evaluare, despre acest lucru fiind informate celelalte 27 statele membre ale UE. În cazul în care sunt ridicate obiecții privind siguranța, dosarul va fi transmis către EFSA, pentru evaluarea științifică de risc. Conform vechiului regulament, aproximativ 70% din cereri trebuiau să fie evaluate de trei ori de către EFSA, înainte de aprobare, fapt care determina mari întârzieri. Astfel, cea mai lungă perioadă de timp pentru o aprobare a fost de 7 ani și a vizat un extract de pulbere de afine. Însă acum, cea mai rapidă perioadă de aprobare și comercializare este (teoretic) setată între 8 luni și 2,5 ani, în funcție de caracterul complet al informațiilor prezentate în dosar și de complexitatea întrebărilor suplimentare cerute de EFSA, în timpul evaluării riscului de siguranță. Perioada de aprobare poate fi diminuată, însă, dacă în paralel se depune și un dosar de nutriție și sănătate. Ce e ”tradițional” și ce e ”new food”? Potrivit regulamentului, produsele alimentare care au fost fabricate și consumate în Uniunea Europeană înainte de 15 mai 1997, pot fi considerate drept hrană ”tradițională”, atâta vreme cât noul regulament privind alimentele noi a introdus ”Traseul tradițional de notificare alimentară”, pentru alimentele derivate din producția primară, care au făcut parte din dieta obișnuită a unui număr semnificativ de persoane (cel puțin o treime), pentru cel puțin 25 de ani. Specificăm, însă, că, prin ”tradițional” trebuie înțeles ”convențional” și avertizăm asupra posibilei confuzii de terminologie și, prin urmare, de proceduri. Etapele de autorizare a alimentelor tradiționale (convenționale n.n.), urmează îndeaproape pe cele ale unei aplicații alimentare noi, cu diferența că există o perioadă prestabilită mai scurtă pentru evaluarea EFSA și CE. Însă, atât pentru ”aplicația de produse alimentare noi”, cât și pentru ”alimentele tradiționale”, rutele de notificare ar putea, teoretic, să dureze un an. Termenele de aprobare a alimentelor ”tradiționale”/convenționale sunt într-adevăr mult mai rapide și sunt evidențiate în Regulamentul UE 2015/2283. Noi definiții Noul regulament a stabilit lista Uniunii cu alimente noi. Odată cu punerea sa în aplicare, toate autorizațiile a devenit generice, ceea ce înseamnă că oricine poate vinde un produs aprobat, fără o autorizare anterioară introducerii pe piață, atâta timp cât respectă cerințele și condițiile de utilizare stabilite în lista Uniunii. Numărul de categorii de alimente noi a crescut de la 4 la 10, în nomenclator introducându-se noi categorii (n = 5), iar cele anterioare fiind actualizate. Una dintre aceste actualizări a clarificat alimentele din insecte și produsele derivate din insecte, ele fiind considerate ca ”noi”. Ca urmare, s-a evidențiat o creștere a numărului de aplicații legate de insecte, după punerea în aplicare a directivei privind alimentele noi, acestea fiind introduse în categoria ”Produse alimentare constituite/izolate/fabricate DE animale sau de părți ale acestora”. Anterior, anumite incertitudini legate de aprobarea insectelor ca alimentele noi, au dus la implementarea diferită a normelor între statele membre, cauzând diviziunea pieței UE și concurența neloială. În Belgia și Olanda, de exemplu, burgeri de insecte și nugget-uri au fost vânduți fără autorizarea anterioară introducerii pe piață, în timp ce în Suedia, Finlanda și Italia, insectele trebuiau să treacă prin riguroasa procedură de evaluare. În plus, deși actualizarea categoriillor de produse alimentare noi a adus mai multă claritate asupra tipurilor alimentelor care ar fi considerate noi, data de 15 mai 1997 a fost reținută, ceea ce înseamnă că noua definiție extinsă se aplică retroactiv, inclusiv produselor deja vândute pe piață. Aceasta înseamnă că, de exemplu, operatorii din sectorul alimentar care vând insecte și produse similare pe piața UE, dinainte de 1 ianuarie 2018, ar putea continua vânzarea, dar numai până la 2 ianuarie 2020, cu excepția cazului în care o cerere/notificare a fost depusă anterior datei de 1 ianuarie 2019. Aspectul trebuie luat în seamă, pentru că, dacă în Olanda, amenda pentru comercializarea de produse alimentare neautorizate este de doar 500-700 de euro, în Letonia este de 20.000 de euro, iar în Slovacia și Austria este de 500.000 de euro! Peste toate, însă, asistăm, pe de o parte, la redefinirea termenului de ”tradițional”, iar, pe de altă parte, la reglementarea surselor alternative de proteine, fapt care pregătește terenul pentru o viitoare programată scădere a consumului de carne la nivel global. Produse neconvenționale Potrivit regulamentului, definiția alimentelor noi nu s-a schimbat. Cu toate acestea, extinderea și actualizarea categoriilor oferă mai multă certitudine juridică asupra identității unui aliment. Deși s-a clarificat faptul că alimentele constau și din nanomateriale fabricate, alimentele derivate din animale clonate și carnea pe bază de celule crescute în laborator sunt considerate ”noi”, chiar dacă, încă, nu există aplicații comerciale pentru acest tip de produse. Apoi, acum, la peste un an de la punerea în aplicare a Regulamentului, se constată că reglementarea a avut un impact direct impact asupra numărului de dosare prezentate C.E., înțelegând de aici că firmele preferă întârzierea în depunerea cererillor, pentru a evita evaluarea lungă și imprevizibilă a EFSA, mai ales dacă este vorba produse considerate ”unice”. În plus, solicitanții care își bazează aplicațiile pe dovezi științifice nou dezvoltate și informații de proprietate, pot solicita protecția datelor, ceea ce înseamnă că pentru o perioadă de 5 ani, nu există alte produse alimentare similare, iar operatorul poate vinde alimentul nou autorizat. În privința aplicațiilor cele mai inovatoare, de ultimă oră, cum ar fi suspensia de celuloză bacteriană sau fotoproteinele derivate din meduze, protecția datelor a acționat ca un stimulent, pentru a aduce pe mesele consumatorilor europeni produse alimentare neconvenționale.