România rămâne unul dintre principalii producători agricoli din Europa Centrală și de Est, însă diferența dintre volumul de materii prime obținute și nivelul de procesare internă continuă să genereze pierderi economice semnificative. Tema a fost readusă în prim-plan în cadrul conferinței naționale „Agricultura 2026: ieșirea din impas. De la producție agricolă la procesare și valoare adăugată”, organizată de Antena 3 CNN, unde oficiali și reprezentanți ai industriei au subliniat caracterul structural al acestei vulnerabilități.

Modelul economic dominant al agriculturii românești rămâne orientat spre exportul de materii prime, în special cereale, oleaginoase și animale vii, în timp ce importurile de produse procesate continuă să crească. Acest dezechilibru se reflectă direct în balanța comercială agroalimentară, unde România înregistrează constant deficit, în pofida potențialului agricol ridicat. Lipsa capacităților de procesare suficiente și fragmentarea investițiilor limitează transformarea producției primare în produse cu valoare adăugată mare, destinate pieței interne și exportului.

În acest context, Adrian-Ionuț Chesnoiu, director general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, a atras atenția asupra nevoii de accelerare a investițiilor în procesare. Potrivit acestuia, peste 1 miliard de euro din fonduri europene au fost direcționate în ultimii ani către proiecte de procesare agroalimentară, iar prin programul InvestAlim sunt alocate aproximativ 600 de milioane de euro pentru dezvoltarea capacităților industriale din sector. Obiectivul declarat este reducerea exportului de materii prime și consolidarea lanțurilor valorice interne.

Cu toate acestea, rezultatele sunt încă limitate în raport cu dimensiunea problemei. Dezvoltarea procesării este afectată de costurile ridicate ale energiei, accesul dificil la finanțare pentru întreprinderile mici și mijlocii, deficitul de forță de muncă specializată și volatilitatea piețelor internaționale. În paralel, presiunile generate de schimbările climatice și de noile acorduri comerciale, inclusiv cele negociate de Uniunea Europeană, amplifică riscurile pentru producătorii locali.

Perspectivele pentru perioada 2025–2026 indică necesitatea unei abordări integrate, care să coreleze politicile agricole, industriale și comerciale. Fără o extindere coerentă a capacităților de procesare și fără stimularea investițiilor orientate spre valoare adăugată, agricultura românească va continua să funcționeze sub potențial, rămânând vulnerabilă la fluctuațiile pieței și dependentă de importuri pentru produsele finite.

(Foto: Freepik)