Paradoxal, reluarea exporturilor de carne de porc poate ingropa crescatorii romani Anuntata anul trecut, la mijlocul lunii noiembrie, ridicarea interdictiei de export de carne de porc pe piata din Uniunea Europeana, pentru producatorii autohtoni, va duce nu la cresterea efectivelor de animale si, implicit, la sporirea exporturilor de carne de porc, in carcasa sau preambalata, ci la scaderea numarului de efective de animale din fermele romanesti. Din cel putin doua motive. Pe de o parte, pentru ca fermierii nu mai au voie sa vaccineze impotriva pestei animalele din complexele de crestere, ceea ce va duce la o depopulare accelerata a fermelor. Intrucat este de asteptat ca fermierii sa sacrifice animalele cat mai repede pentru a limita pierderile care ar fi generate de o posibila infestare cu pesta in lipsa vaccinarii. Pe de alta parte, pentru ca Uniunea Europeana a legat aceasta facilitate de eliminarea subventiei acordate crescatorilor de animale din Romania, in general, si a crescatorilor de porci, in special. Pentru fermierii romani, spune chiar presedintele Patronatului Roman al Carnii de Porc, cele doua motive enuntate anterior sunt de ajuns pentru a ingenunchea si ultimele ferme romanesti de crestere a porcului. “Deocamdata, cel mai rau ne doare ca productia de carne de porc nu mai este subventionata. Iar daca actualul Guvern nu o sa faca nimic pentru a gasi o modalitate de a sprijini cresterea porcului romanesc, atunci de acest sector se va alege praful”, spune Gheorghe Caruz, presedintele Patronatului Roman al Carnii de Porc. Iar semnele care vin dinspre autoritatile romane nu sunt deloc incurajatoare pentru fermieri. Pentru ca, desi nu trebuia decat sa faca demersurile necesare pentru obtinerea acordului Comisiei Europene de prelungire si pentru acest an a ajutoarelor de stat in agricultura, autoritatile romane nu au intreprins nicio masura concreta in acest sens. In aceste conditii, crescatorii de porci incearca sa reziste care cum poate. Insa, deocamdata, exclud cresterea pretului la carne deoarece, considera acestia, majorarea i-ar scoate definitiv din lupta cu producatorii europeni. Subventiile dispar chiar in perioada scaderii vanzarilor Perioada de dupa sarbatorile de iarna este cea mai proasta perioada de vanzari, atat pentru producatorii de carne de porc, cat si pentru procesatorii de carne. De aceea, lipsa subventiilor va fi resimtita de producatori si mai acut, pentru ca intervine intr-un moment in care se inregistreaza cel mai scazut nivel al vanzarilor. Dar, admit, fermierii, cresterea preturilor tine si de piata. “Problema este ca neacordarea subventiilor a inceput de la 1 ianuarie si s-a suprapus cu cea mai slaba perioada din an. In industria carnii de porc, exista o anumita periodicitate: de la 1 ianuarie pana la 1 mai, piata este foarte proasta. Pana acum, costurile de productie erau sustinute prin aceste subventii, iar disparitia lor a dus la cresterea acestora. In mod normal, aceasta lipsa de sprijin ar fi trebuit sa se reflecte in pretul final al produselor, ceea ce ar fi presupus cresterea cu circa 20-22% a preturilor de vanzare. Insa, in contextul economic actual, se pune insa si problema posibilitatii efective de majorare a pretului, intrucat consumatorii deja cumpara mai putina carne. Astfel, este posibil, chiar foarte probabil, ca piata romaneasca sa nu poata suporta o crestere importanta a pretului carnii de porc”, explica Caruz. Cel mai probabil, sutin producatorii, preturile la carnea de porc vor putea sa creasca in lipsa subventiei abia spre toamna. “Atunci este de asteptat o majorare cu pana la 25%, insa nimic nu este clar”, mai spune Caruz. “Comertul intracomunitar este liber. “La noi, 70% din materia prima folosita de procesatorii de carne romani se cumpara din Europa. Daca piata europeana va pastra trendul actual si leul nu se va prabusi, preturile pot ramane aceleasi. Este foarte greu de crezut ca preturile vor creste pentru ca piata nu va putea suporta o asemenea majorare. Gradul de suportabilitate al pietei este la un anumit nivel, deja se lucreaza la limita subzistentei”, este de parere si presedintele Asociatiei Romane a Carnii, Sorin Minea. Cu toate acestea, trebuie remarcat ca, pana acum, subventia pe cap de animal reprezenta aproximativ un sfert din costul de productie al carnii de porc, minus financiar care trebuie acum asigurat de producatori din alte surse, care, cel putin deocamdata, nu au fost identificate. Iar daca, in noiembrie, un kilogram de carne de porc costa la producatorul roman 5,2 lei, in februarie, pretul de vanzare a ajuns deja la 7,4 lei/kilogram. In aceeasi logica, din toamna, pretul la carne de porc va ajunge la aproape 10 lei/kilogram. Ca sa nu se ajunga in aceasta situatie, cred fermierii romani, este decisiv modul in care Guvernul va ajuta producatorii interni. “Daca Executivul va gasi solutii in continuare sa sprijine sectorul acesta prin subventii, atunci efectivele pot creste si vom reusi sa acoperim un procent mai mare din consumul intern. Daca nu se va lua nicio masura, atunci acest sector va scadea vertiginos si va trebui sa traim mai mult din import, iar preturile, abia atunci cand nu va exista o contrapondere in tara, vor creste foarte mult“, spune Caruz. La acest moment, in fermele romanesti sunt circa 1,6 milioane de capete de porcine, in timp ce in gospodariile populatiei sunt aproximativ 4,5 milioane de capete. Pentru a acoperi necesarul de consum din productie interna, fermele din Romania ar trebui sa numere cel putin 11 milioane de capete, dezvoltare sectoriala care nu are nicio sansa sa se implineasca in perioada urmatoare. Asta tocmai pentru ca Executivul UE (Comisia Europeana) a respins propunerile Romaniei de a continua schemele de sprijin in domeniul productiei de carne de porc si in acest an. Solutiile patronatelor din sectorul de crestere a porcului Totusi, patronatele din sector vad o solutie, respectiv acordarea de subventii mascate, prin intermediul altor scheme legale. De exemplu, Comisia Europeana permite acordarea de subventii in mai multe zone conexe, cum ar fi indeplinirea cerintelor suplimentare privind bunastarea animalelor, finantarea actiunilor fitosanitare de interes na-tional, sustinerea unor investitii in agricultura si garantarea creditelor de investitii. Aceste metode sunt folosite si in alte state din Uniunea Europeana. “Este un paradox: in toate tarile din Uniunea Europeana, pretul de productie este mai mare decat pretul de vanzare si, cu toate acestea, se face profit”, remarca retoric Gheorghe Caruz. De unde vine profitul acesta? Din subventii ascunse, pe care nimeni nu vrea sa le declare. Un exemplu este practica din Europa de Vest de acordare a subventiilor pentru cerealele din care sunt fabricate furajele, evitandu-se astfel subventionarea directa pentru animale. “Ei au animale mai multe decat cereale. Si, din cauza asta, ei subventioneaza ceea ce le lipseste, noua ne lipsesc animalele, din pacate. Danemarca, cu 5-6 milioane de locuitori, are 28,5 milioane de porci, iar Romania, cu 22 de milioane de locuitori, are numai 6 milioane de porci. Deci, noua ne lipsesc animalele, iar singurul domeniu care transforma eficient cerealele este zootehnia. Cu 3,5 kg de cereale, faci 1 kg de carne. 3,5 tone de cereale costa maximum 400 de euro, iar o tona de carne costa 2.000 de euro. De aici si bunastarea celor de afara, pentru ca stiu sa-si aduca plusvaloarea la ei”, dezvaluie Caruz. In consecinta, fiecare tara gaseste metode si forme de a subventiona pe ascuns, zootehnia si astfel sa isi pastreze efectivele de animale, dar si locurile de munca din sector. In acest moment, in sectorul de crestere a porcilor lucreaza aproximativ 50.000 de oameni. Daca Romania ar ajunge sa creasca 11 milioane de porci, atunci in sector ar trebui sa lucreze circa 150.000 de oameni. O realitate care ar trebui avuta in vedere de guvernanti. Pesta este folosita drept arma comerciala Uniunea Europeana a permis Romaniei sa reia exporturile de carne de porc si de produse procesate din carne de porc. Insa se pune problema in ce masura vor rezista producatorii romanii pe o piata concurentiala de genul celei din UE, in care lupta se duce inclusiv prin folosirea de politici agresive si neloiale. Mai mult decat atat, presedintele Patronatului Carnii de Porc din Romania, Gheorghe Caruz, spune ca “exista cercuri politice si de afaceri din UE care au interesul blocarii produselor din Romania. Pentru ca acestea sunt cautate pentru gustul foarte bun si pentru ca sunt cele mai sanatoase”. In acest context, posibilitatea anuntarii izbucnirii unor focare de gripa porcina in Romania trebuie avuta in vedere ca fiind foarte probabila. Iar daca acest lucru se va intampla, nu vor exista decat doua posibile urmari: fie se va reintroduce vaccinul impotriva pestei, care aduce implicit blocarea exporturilor, fie va depopula fermele, cu consecintele de rigoare. In fine, o ultima problema in cazul aparitiei focarelor de pesta porcina este modul in care reactioneaza autoritatile romane. Astfel, spune Caruz, atunci cand la o ferma din Occident apar cazuri de pesta porcina, se actioneaza local, fara sa se afle nimic. “La ei, cand apare pesta, tac din gura, izoleaza zona si acopera cazul, apoi treaba reintra in normal. La noi, daca apare la Timisoara, ma opreste de la export si pe mine, la Braila, cand ar trebui sa se puna interdictie de export la nivel de judete, sau zonal“, mai spune Caruz. O piata cu miza mare In Romania se consuma anual aproximativ 700.000 de tone de carne de porc. La un pret al kilogramului de carne in carcasa de 7,5 lei, rezulta o valoare a pietei de circa 5,25 miliarde de lei. Peste aceasta suma, se mai adauga valoarea prelucrarii, care reprezinta aproximativ 20% din totalul pietei. Asta mai inseamna circa 1,05 miliarde de lei, ceea ce duce piata la o valoare totala de circa 6,3 miliarde de lei (1,51 miliarde de euro). Daca avem in vedere ca 70% din necesarul de carne este asigurat din import, atunci ne putem da seama ce ar insemna pierderea acestei piete pentru fermierii din vestul Europei: un minus de aproximativ 1,05 miliarde de euro. Iar daca Romania ar reintra pe piata europeana, pierderile pentru crescatorii de porci din vest ar fi duble. Potrivit datelor pe care le are Asociatia Romana a Carnii (ARC), Romania a pierdut anual intre 400 si 600 milioane de euro doar din activitatea de procesare pe timpul interdictiei de export. Romania s-a transformat dintr-un exportator net, pana la limita anului 1997, intr-un importator urias, cu o populatie de suine redusa la o patrime, spun specialistii din domeniu. In prezent, in exploatarea industriala se mai afla aproximativ 120.000 de scroafe fata de un milion, in anii ’90. Romania are a doua pozitie ca potential agricol in Uniunea Europeana, dupa Franta, de aceea logica simpla ne spune ca accesul la cereale ieftine este un punct forte al industriei de crestere a porcilor. In aceeasi directie credem ca au privit si investitorii straini (americani, danezi, belgieni, italieni) care au ales sa investeasca aici, in acest sector. Un alt punct forte ar fi faptul ca productia este mult subdimensionata in prezent fata de consum, producand doar 30% din ceea ce consumam. Mai putem considera si mana de lucru, inca mai ieftina decat media UE, toate acestea putand genera un cost de productie mai scazut. Insa, in Romania, preturile la carnea de porc romaneasca nu au ca baza de calcul costul de productie, fiind influentate direct de preturile din import. Ca o comparatie, in 2004, pretul pentru un kilogram de carne de porc in carcasa era de 9,8 lei, acum acest pret fiind de 7,5 lei/kg. Consumul de carne pe cap de locuitor in Romania este de 60 kg anual, mai mult de jumatate reprezentand carnea de porc.