Producția globală de alimente trebuie să crească cu 60% în următorii 25 de ani. Europa este în fruntea inovației alimentare, dezvoltând soluții pentru a aborda această provocare urgentă în materie de securitate alimentară. Este suficient? Iată un posibil răspuns oferit de Euractiv.

Estimări OMS

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că 733 de milioane de oameni au suferit foametea în 2023, exacerbată de pierderile semnificative de alimente din cauza schimbărilor climatice și a bolilor culturilor.

Până în 2050, lumea se confruntă cu sarcina formidabilă de a hrăni o populație estimată a ajunge la 10 miliarde.

Inovații precum modificările genetice pentru a crește rezistența culturilor, progresele în senzori și big data pentru agricultura de precizie, inteligența artificială (AI) și știința și ingineria implicate în crearea surselor alternative de proteine ​​animale și lactate sunt toate necesare pentru a atinge obiectivele de producție de alimente.

Amenințarea metanului

În plus, reducerea consumului de carne și lactate a fost recunoscută de mult timp ca o strategie crucială pentru atenuarea impactului sistemelor noastre alimentare asupra schimbărilor climatice, a pierderii biodiversității legate de schimbările în utilizarea terenurilor și a utilizării resurselor de apă dulce.

De-a lungul timpului, conștientizarea și înțelegerea publicului cu privire la efectele asupra mediului ale alegerilor alimentare au crescut, de asemenea.

Studiile sugerează că dietele pe bază de plante ar cruta viețile a peste 80 de miliarde de animale pe an și ar provoca cu 75% mai puține daune mediului decât dietele cu carne. Un studiu recent a constatat, de asemenea, beneficii uimitoare pentru sănătate și ecologice ale înlocuirii cărnii și lactatelor cu alternative pe bază de plante.

Agricultura este cea mai mare sursă de metan antropic – al doilea cel mai important poluant climatic după dioxidul de carbon (CO₂), care crește cu un ritm record și are un potențial de încălzire globală de 28 de ori mai mare decât cel al dioxidului de carbon (CO2) – cu o mare parte din emisii provenind din fermentația enterică (fermentația care are loc în sistemele digestive principale ale animalelor, gestionarea rumegătoarelor).

Nivelurile de metan din atmosferă în 2021 au fost cu 162% mai mari decât nivelurile preindustriale.

Producerea hranei pentru animale folosește îngrășăminte care eliberează dioxid de carbon, protoxid de azot și emisii din transport, iar transformarea pădurilor și pajiștilor pentru pășunat și furaje contribuie și mai mult la emisiile de dioxid de carbon. Diverse activități agricole consumă, de asemenea, energie, cum ar fi producția de animale și prepararea hranei pentru animale, în timp ce emisiile de procesare a cărnii și ambalare se adaugă, de asemenea, la estimările generale ale emisiilor pentru animale.

Creșterea proteinei alternative

Proteinele sunt esențiale pentru sănătatea noastră, furnizând cei nouă aminoacizi vitali necesari pentru creșterea, repararea și cerințele energetice optime. Asigurarea unui aport adecvat de proteine ​​de înaltă calitate este crucială pentru menținerea sănătății.

Aproape 70% din aportul de proteine ​​al Statelor Unite provine din surse animale, în timp ce peste două miliarde de oameni se bazează pe insecte pentru proteine, evidențiind adaptabilitatea noastră remarcabilă în asigurarea nutrienților esențiali.

Proteinele alternative sunt, de asemenea, esențiale pentru viitorul alimentelor.

Strategia de la Farm to Fork a Comisiei Europene a identificat proteinele alternative ca fiind cruciale pentru tranziția către un sistem alimentar durabil și, în ciuda faptului că sunt disponibile de sute de ani, popularitatea lor continuă să crească.

Cele cinci inovații de proteine ​​alternative cu cea mai rapidă creștere includ carne cultivată în laborator, proteine ​​pe bază de plante, insecte comestibile și alge.

Plante bogate în proteine

Când sunt consumate în stare crudă, plantele bogate în proteine ​​au un conținut de proteine ​​comparabil cu cel al cărnii. De asemenea, de obicei conțin mai multe fibre și mai puține grăsimi saturate.

Astăzi, inovațiile în tehnologia de procesare, în special extrudarea celulelor de forfecare și procesele de structurare, îmbunătățesc capacitatea alternativelor de carne și lactate pe bază de plante (PBMA și PBDA) de a replica alimentele de origine animală.

Multe dintre cele mai recente produse PBMA acum seamănă foarte mult cu textura, aroma și aspectul cărnii.

Cultivarea unui înlocuitor de carne este probabil cea mai dificilă opțiune, deoarece implică producerea cărnii într-un laborator. Cu toate acestea, progresele recente în diferite domenii, inclusiv ingineria țesuturilor, biologia celulelor stem și ingineria bioproceselor, au făcut producția de carne cultivată în laborator fezabilă.

Aproximativ 150 de companii folosesc această tehnologie, utilizând de obicei una dintre cele trei metode: cultivarea culturilor celulare în bioreactoare, bioprintare 3D sau fermentare de precizie.

Insectele sunt, de asemenea, surse bune de proteine ​​și grăsimi. Conțin toți aminoacizii esențiali pentru sănătatea umană bună și suntbogat în acizi grași polinesaturați, vitamine și minerale. Activitățile de pornire a alimentelor pe bază de insecte variază de la recoltarea insectelor până la producerea de produse alimentare.

Algele au fost, de asemenea, recunoscute ca o sursă viabilă și durabilă de proteine ​​cu valoare nutritivă ridicată. Conținutul lor bogat de proteine ​​face ca microalgele să fie frecvent disponibile sub formă de pulbere, cum ar fi pastile sau tablete. Diverse metode de extracție pot izola eficient proteinele algelor, făcându-le o sursă benefică de aditivi alimentari.

Stimularea finanțării Europei

Un raport recent al Institutului Good Food (GFI) a subliniat investițiile sporite ale Europei în sectorul proteinelor alternative și progresele înregistrate în redefinirea viitorului alimentelor.

În 2023, investițiile în cercetarea proteinelor alternative în Europa au atins un record de 290 de milioane de euro - o creștere semnificativă de la doar 63 de milioane de euro în 2020.

Această tendință ascendentă a continuat până în 2024, susținută de inițiative precum alocarea de 50 de milioane de euro a Consiliului European pentru inovare pentru proiecte de fermentație de precizie și alge.

Mai multe națiuni europene investesc în inovarea proteinelor alternative. Danemarca, de exemplu, a angajat 96 de milioane de euro din 2020, concentrându-se pe tehnologiile bazate pe plante.

 Între 2020 și 2024, Germania a alocat 54 de milioane de euro pentru proiecte pe bază de plante, de fermentație și de carne cultivată și a angajat încă 38 de milioane de euro în bugetul său federal pentru 2024.

Proteinele pe bază de plante primesc cele mai multe finanțări, însumând 390 de milioane de euro din 2020, concentrându-se pe gust, textură și valoare nutritivă. Finanțarea pentru fermentație se ridică la 161 de milioane de euro și se estimează că va depăși investițiile din plante până în 2024.

Provocări și considerații

În ciuda faptelor științifice ale acestor inovații și a potențialului vast, sectorul proteinelor alternative se confruntă în continuare cu mai multe provocări critice.

Chiar și cu piața în expansiune a proteinelor alternative, acceptarea consumatorilor reprezintă o provocare semnificativă. Costul și aroma sunt identificate ca obstacole majore în calea utilizării pe scară largă. În plus, există provocări tehnologice notabile în extinderea producției pentru a satisface cererea comercială, asigurând în același timp calitatea și accesibilitatea.

Cu toate acestea, impactul real asupra mediului al proteinelor alternative nu a fost încă evaluat temeinic și nu există încă linii directoare și standarde internaționale pentru aceste proteine, deoarece statutul lor de reglementare variază de la o țară la alta. (Foto: AI Generator)