570
Euractiv informează că mai multe state membre au făcut eforturi pentru o mai mare flexibilitate în ceea ce privește măsurile de mediu în programul UE de subvenții pentru agricultură pentru 2024, în ciuda faptului că nu a fost efectuată nicio evaluare a impactului asupra derogărilor anterioare – o mișcare criticată de grupurile ecologice.
Criza cauzată de război
În eforturile de a contracara impactul invaziei Ucrainei de către Rusia, UE a permis anterior derogări temporare de la anumite cerințe de mediu în programul UE de subvenții pentru agricultură, Politica Agricolă Comună (PAC), atât în 2022, cât și în 2023 – și, dacă statele membre obțin drumul lor, acest lucru ar putea fi setat să continue până în 2024.
Solicitarea, care a fost condusă de Letonia cu sprijinul delegațiilor cehă, estonienă, finlandeză, maghiară, lituaniană și poloneză, este justificată de secetă, despre care statele membre ale UE spun că provoacă „pierderi remarcabile de recolte”.
„Condițiile de secetă prelungită și intensificată au un impact negativ asupra majorității culturilor agricole și asupra dezvoltării acestora”, notează documentul – care va fi discutat la reuniunea miniștrilor agriculturii din UE din 26 și 27 iunie –, adăugând că această problemă este agravată de efectele secundare ale războiului din Ucraina.
Concret, acest lucru ar implica extinderea derogărilor temporare pentru regulile privind rotația culturilor și utilizarea terenurilor necultivate – cu alte cuvinte, suprafețele agricole rezervate pentru biodiversitate – din acest an în următorul, precum și reguli mai flexibile privind pășunatul pajiștilor permanente și pregătirea solului pentru cultivarea culturilor în perioada de toamnă și iarnă 2023/2024.
Cât de probabil este undă verde din partea Comisiei?
Potrivit unui înalt oficial al UE, în ciuda clemențelor anterioare privind măsurile de mediu ale PAC, Comisia Europeană a fost „destul de clar” că „nu văd cu adevărat aceeași posibilitate de a avea astfel de derogări”.
„Deci cred că cred că vom auzi lucruri similare de la Comisie marți”, a spus oficialul.
Cu toate acestea, oficialul a menționat că, având în vedere preocupările tot mai mari cu privire la condițiile meteorologice nefavorabile într-o serie de state membre ale UE, va fi „interesant” să vedem ce iese din acest articol.
Între timp, comentând derogările anterioare, un purtător de cuvânt al Comisiei a declarat pentru EURACTIV că nivelul incertitudinilor legate de situația mondială a aprovizionării cu alimente în urma războiului rus de agresiune din Ucraina „a fost și rămâne extrem de ridicat”.
„Comisia a subliniat continuu că, sustenabilitatea alimentară rămâne fundamentală pentru securitatea alimentară și continuăm tranziția prevăzută în acordul verde”, a spus purtătorul de cuvânt, adăugând asigurări că „mai multe garanții” sunt în vigoare și derogarea se limitează la ceea ce este „ strict necesar pentru a aborda preocupările globale privind securitatea alimentară”
Fără evaluare de impact
Cu toate acestea, o sursă din UE a declarat pentru EURACTIV că, așa cum stau lucrurile în prezent, nu a existat nicio evaluare a impactului asupra deciziei anterioare de a deroga de la măsurile de mediu.
Statele membre au obligația de a raporta cu privire la adoptarea și impactul unor astfel de derogări asupra mediului și producției până la sfârșitul anului, astfel încât Comisia să poată „evalua relevanța unei astfel de derogări”, a explicat sursa.
Sursa a adăugat că derogările din sezonul 2022/2023 s-au bazat pe o „mare incertitudine” cu privire la câte cereale va putea produce și exporta Ucraina și că această incertitudine este „încă valabilă”.
„Mărimea recoltei de anul viitor este chiar mai incertă decât în sezonul precedent, iar fluxurile de export vor depinde în mare măsură de bunăvoința lui Putin de a menține deschise porturile ucrainene de la Marea Neagră”, au spus aceștia.
Cu toate acestea, grupurile verzi avertizează că, în contextul crizei climatice, UE nu își poate permite să sacrifice mediul pe altarul securității alimentare.
La începutul lunii iunie, peste 100 de organizații ale societății civile au cerut Comisiei să nu permită alte derogări într-o scrisoare deschisă comună adresată președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Între timp, un studiu asupra suspendării măsurilor, realizat de o coaliție de grupuri verzi la sfârșitul lunii mai, a susținut că acestea nu și-au îndeplinit promisiunile.
Marilda Dhaskali de la Birdlife a declarat pentru EURACTIV că este „pur și simplu de necrezut că fără să fi efectuat nicio evaluare a impactului asupra consecințelor acestor derogări asupra naturii și schimbărilor climatice”, subliniind că aceasta este de fapt „cauza „condițiilor meteorologice nefavorabile” cu care se confruntă fermierii”.
„Unele state membre nu au nicio rușine să ceară derogări suplimentare cu privire la GAEC 7, 8 [rotația culturilor și derogările terenurilor nedorite] și chiar mai mult”, a criticat ea.