Potrivit unui studiu citat de AgTechNavigator, compuși triterpenici extrași din măsline (triterpenele), captează de aproximativ 25 de ori mai multă căldură în atmosferă decât dioxidul de carbon și contribuie semnificativ la încălzirea globală.

Un factor major

Potențialul ridicat de încălzire îl face un factor major care contribuie la schimbările climatice pe termen scurt, cu impacturi care includ creșterea frecvenței evenimentelor meteorologice extreme, topirea accelerată a gheții, creșterea nivelului mării și perturbarea ecosistemelor și a agriculturii.²

Schimbările climatice sunt relevante la nivel global. Există tratate internaționale precum Acordul de la Paris pentru a sublinia urgența reducerii poluanților climatici de scurtă durată, cum ar fi metanul, urmărind limitarea creșterii temperaturii globale la mult sub 2°C, peste nivelurile preindustriale.³

Sectorul zootehnic este o sursă majoră de emisii de metan, în special animalele rumegătoare precum bovinele, și a fost supus unei atenții sporite.

În conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris, industria hranei pentru animale este împinsă să adopte practici mai sustenabile care pot reduce producția de metan din fermentația enterică (procesul digestiv natural la animalele rumegătoare).

Având în vedere că metanul are o durată de viață atmosferică relativ scurtă - aproximativ 12 ani - reducerea emisiilor sale poate aduce beneficii climatice rapide.

Pentru sectorul petrolului și gazelor, acest lucru implică o reglementare mai strictă și adoptarea de tehnologii care vizează detectarea scurgerilor, captarea metanului și eficiența operațională pentru a se alinia la obiectivele globale de atenuare.⁴

Creșterea eficienței fermentării

În 2020, s-a estimat că 27% din emisiile antropogene de metan (eliberarea de metan cauzată de om) provin din fermentația enterică la rumegătoare, în timp ce 24% provin din sectorul petrolului și gazelor.⁵

Metanul enteric este produs în timpul procesului digestiv natural al rumegătoarelor și este produs în timpul fermentației enterice.

În acest proces, microorganismele din rumen fermentează furajele ingerate pentru a produce acizi grași volatili (AGV) - în principal acetat și propionat - care servesc drept surse cheie de energie pentru rumegătoare.

Un produs secundar al acestei fermentații microbiene este metanul (CH4), generat în principal din hidrogen (H2) și dioxid de carbon (CO2) de către archaea metanogene.

Cantitatea de metan emisă depinde în mare măsură de tipul și cantitatea de furaje consumate de animale. Îmbunătățirea modului în care animalele digeră alimentele și echilibrarea dietelor lor pot face fermentația din stomac mai eficientă, ceea ce ajută la reducerea emisiilor de metan.

De exemplu, anumite diete încurajează producerea de propionat în loc de acetat. Acest lucru este important deoarece propionatul consumă hidrogen în timpul digestiei - hidrogen care altfel ar fi folosit de microbi pentru a crea gaz metan.

Pe de altă parte, dietele care produc mai mult acetat sau butirat eliberează hidrogen suplimentar, oferind metanogenilor combustibilul de care au nevoie pentru a produce mai mult metan. Prin schimbarea echilibrului către propionat, fermierii pot reduce emisiile de gaze cu efect de seră, îmbunătățind în același timp consumul de energie al animalelor.

Conform mai multor studii, procesul de fermentare ruminală poate fi modificat pentru a reduce emisiile de metan.¹¹⁻¹² O strategie eficientă implică modificarea compoziției dietei rumegătoarelor pentru a promova formarea propionatului în locul acetatului, ceea ce s-a dovedit a reduce producția de metan fără a compromite eficiența digestivă.¹³⁻¹⁴

Au apărut mai multe strategii de atenuare, inclusiv utilizarea aditivilor furajeri, reformularea dietei și integrarea bioactivilor pe bază de plante. O zonă promițătoare de cercetare se concentrează pe metaboliții secundari ai plantelor, cum ar fi triterpenele, care prezintă proprietăți antimicrobiene ce pot modula microbiota rumenului.

Analiza triterpenelor din măsline

Natac, alături de alte echipe de experți, a participat la un studiu in vitro inovator cu obiectivul de a analiza potențialul triterpenelor din măsline (Olea europaea L.) în modularea fermentației ruminale.¹⁵

Studiul a constat în două experimente, concepute pentru a testa efectele diferitelor triterpene din măsline asupra fermentației ruminale in vitro. În primul experiment, s-a efectuat o cultură în loturi cu doze crescătoare de triterpene (până la 100 mg/L de inocul).

Acidul oleanolic a fost selectat pentru al doilea experiment, împreună cu un derivat al acidului oleanolic de 200 mg/L de inocul. În ambele experimente, doza de 0 mg/L a fost aleasă ca și control negativ, iar monensina sodică de 4 mg/L a fost selectată ca și control pozitiv.

Lichidul ruminal a fost colectat de la patru bovine metise după două săptămâni de consum fie de o dietă cu produse secundare foarte fermentescibile, fie de o dietă pe bază de furaje.

Un substrat bogat în fibre și celuloză a fost utilizat pentru a evalua impactul acidului oleanolic (OA) în forma sa cea mai biodisponibilă asupra fermentației ruminale, fiind măsurați diverși parametri. Rezultatele sugerează următoarele:

Acidul oleanolic a redus producția de gaze, inclusiv metan

Scăderea producției de CH4 a fost influențată de o modificare a raportului dintre acetat și proporțional

Creșterea producției proporționale, în detrimentul acetatului, a redus disponibilitatea H2, limitând producția de metan

Rezultatele acestui studiu sugerează:

că OA biodisponibil are un potențial semnificativ de a îmbunătăți fermentația ruminală, comparabil cu efectele monensinului, și ar putea astfel contribui la reducerea nevoii de antibiotice.

Această abordare ar putea oferi o soluție multifațetată la unele dintre cele mai presante provocări din agricultura animalieră. Reducând emisiile de metan enteric, contribuie direct la atenuarea impactului asupra mediului al animalelor.

Acest lucru este esențial în contextul mai larg al obiectivelor de atenuare a schimbărilor climatice, definite de cadre internaționale precum Acordul de la Paris.³ În același timp, încorporarea compușilor bioactivi naturali în dietele animalelor - cum ar fi triterpenele din măsline - poate promova sisteme de producție zootehnică mai sustenabile.¹⁶

Creșterea bunăstării animalelor

Mai mult, această strategie se aliniază cu îmbunătățirea bunăstării animalelor, deoarece o mai bună conversie a furajelor și un stres ruminal redus s-ar putea traduce într-o îmbunătățire a bunăstării și productivității animalelor.

Animalele mai sănătoase sunt mai rezistente, necesită mai puține intervenții medicale și contribuie la reducerea poverii asupra mediului per unitate de produs, cum ar fi carnea sau laptele.

Adoptarea unor astfel de abordări susține tranziția către o agricultură inteligentă din punct de vedere climatic și responsabilă din punct de vedere ecologic, abordând atât preocupările ecologice, cât și pe cele etice.

Pe măsură ce cererea globală de produse de origine animală continuă să crească, soluțiile care echilibrează productivitatea cu sustenabilitatea și bunăstarea animalelor vor fi din ce în ce mai importante pentru conturarea viitorului agriculturii. (Foto: Pexels)