Sub impactul crizei, atât piața, cât și tehnologiile pentru ready meal se văd nevoite a se reinventa. Restricționarea bugetelor fiecărei familii a determinat procesatorii de carne să găsească noi soluții pentru a ieși din vria momentului, atât pe plan mondial, cât și pe plan național. Un raport realizat de Mintel și publicat în ediția din iunie a publicației PreparedFoods e cât se poate de sugestiv, în acest sens. La datele cuprinse în raport se adaugă și o analiză efectuată de Euromonitor și care ne prezintă datele pieței de ready meal din România, la nivelul lunii aprilie a acestui an. Scăderi pe toată linia Pe măsură ce recesiunea a continuat. iar încrederea în revenirea la bunăstarea de dinainte de 2008 a rămas la cote scăzute, producătorii de ready meal au cules doar o mică parte din profiturile pe care sperau să le câștige. Ca argument, să spunem că, de exemplu, piața alimentelor ”convenience” s-a diminuat în 2010, în Statele Unite până la un minim de 7,1 miliarde de dolari, nivelul rămânând la fel de scăzut până la finalul lui 2012. Iar, dacă privim în dreptul alimentelor congelate, piața a scăzut în 2009 la doar 5 miliarde de dolari, după care s-a diminuat constant cu câte 3 %, în fiecare an! Asta, doar acolo. La nivel mondial, lucrurile par a sta și mai rău. Companii gigant, precum Nestle și Con Agra și-au diminuat vânzările cu cca 33 %, în ciuda portofoliului uriaș de produse. În același timp, s-a observat, începând cu anul 2012, o reorientare a pieței spre produsele ready meal din zona premium, tendință care a fost în mai mare măsură în beneficul ConAgra, decât a celor de la Nestle. O altă tendință de piață care a determinat modificări tehnologice a fost aceea a cerințelor pentru porții cât mai consistente, de un volum și o greutate mai mare. La o privire mai atentă a pieței mondiale, alături de cele două multinaționale amintite mai sus se adugă Hormel Foods și Kraft, firme care au inventat așa-zisul ”crisis-friendly ready meal”, mai bine zis, mâncăruri cu preț accesibil și de o calitate acceptabilă, măcar pentru normele de siguranță alimentară! Țara în care acest concept a prins cel mai bine a fost Marea Britanie, acolo unde Hormel Foods a atins o cotă de piață de 17 %, după un declin înregistrat în 2009 și 2010. Piața din România e și ea în scădere Conform raportului Euromonitor, care a analizat piața de ready meal din România, datele primului trimestru confirmă faptul că românii nu sunt prea mari amatori de astfel de produse, cotele de vânzări fiind în continuare nesemnificative, în comparație cu situația altor țări. Ba, mai mult, față de aceeași perioadă a anului 2012, în 2013 s-a înregistrat o scădere de 11 %, cu excepția conservelor și a pizzei, segmente la care s-au înregistrat creșteri de 2 și 4,3 %. Conform sursei citate, și în ciuda informațiilor trimse către media de Agricola Internațional Bacău, dacă vorbim despre procesatori români, piața e dominată de Scandia, cu o valoare de 27 % (pe shere), grație conservelor și a mâncărurilor congelate. Pe locul 2, în clasamentul Eurmonitor se situează Glina SA, prin produsele cu marca Mandy, Cris-Tim Prodcom 2, care livrează în special pentru rețeaua Carrefour, și de abia mai apoi băcăuanii de la Agricola, cu marca lor Sav'or. Ultimii, dintre jucătorii care contează, sunt cei de la Transavia. Piața preparatelor din pește este dominată pe mai departe de Negro și Ocean Fish, care acoperă o mare parte din segmentul semipreparatelor din pește (salate, icre, salate de icre, rulouri, pește afumat etc.) și Macromex, principalii furnizori de suchi, fishnuggets, fishburger și fishfingers. Ca orientare a consumatorilor, se așteaptă o creștere pe zona de private label, fapt care confirmă preferința românilor pentru produsele ieftine, vândute, în special, în cadrul campaniilor de promoții. Analiza Euromonitor nu se referă la Ho-Re-Ca și nici la exporturi sau importuri. Tehnologii, supuși la grele încercări Dar dacă, după cum am văzut, pe plan intern lucrurile sunt așa cum sunt, companiile fiind nevoite să producă alimente cât mai accesibile ca preț, în țările dezvoltate, tehnologii sunt supuși la încercări dificile, dacă ne gândim că piața cere produse la un preț accesibil dar de o foarte bună calitate, fără aditivi și fără conservanți. Totodată, produsele trebuie să țină cont de încă o condiție: comfortul consumatorului; cu alte cuvinte, rapiditatea gătirii mâncării respective sau directa ei consumare. Dificultatea nu este deloc mică, în condițiile în care, în formarea prețului final trebuie să intre și costurile de marketing-promovare, activități care, la rândul lor au devenit și ele dificile, din cauza diminuărilor de bugete pentru publicitate. Așadar, produsele ready meal trebuie să fie ieftine, fără aditivi, fără conservanți, cu un conținut redus de grăsimi și cât mai ”organice”, dacă se poate. Iar, dacă mai sunt și din categoria premium, cu atât mai bine, mai ales că studiul Mintel arată că 71 % dintre consumatori au declarat în sondajele efectuate în iulie 2012 că ar plăti puțin mai mult pentru astfel de produse. Tot cererile din piață au orientat companiile spre realizarea de produse ready meal din categoria ”mix-concept”, 63 % dintre consumatorii intervievați declarând că mai degrabă ar cumpăra un astfel de mâncare, decât una bazată pe un singur ingredient. Din această perspectivă, s-au realizat deja mixturi de carne și fibre, de exemplu. Versiunile ”cu mai multe legume” sunt și ele bine poziționate în topul inovațiilor, situându-se pe locul III, după cele ieftine, 62 % dintre consumatori dorind mai puțină carne într-o porție de ready meal. Nu mai puțin importante sunt noutățile în privința etichetării, acestea fiind sugerate tot de piață. Bineînțeles, legile trebuie respectate. Dar consumatorii preferă indicații clare privind cantitatea de legume existentă în porție, eventual, indicată printr-un simbol, la fel cum s-a sugerat și indicarea cât mai sugestivă a modului de preparare, a comodităților din bucătărie, a gradului de comfort etc., apelându-se la imagini sau simboluri agreate, adaptate și în conformitate cu legislația în vigoare. Desigur, rețetele de fabricare a produselor ready meal s-au schimbat și ele, în funcție de toate aceste cerințe ale pieței, la fel cum s-a modificat și designul ambalajelor și etichetelor, precum și modul de abordare a campaniilor publicitare. Provocările procesatorilor de carne Spre deosebire de produsele ready meal din categoria mâncărurilor, procesatorii de carne s-au văzut și ei puși în fața unor noi provocări. Potrivit studiului Mintel, porțiile de ready meal pentru masa de prânz sau cină și care au avut în componență cârnați și cremwursti, precum și porțiile pentru mic dejun bazate inclusiv pe slănină au avut o foarte bună vânzare până în anul 2007, după care cantitățile și volumele s-au diminuat. Inițial, cauza principală identificată a fost aceea a orientării consumatorilor spre o alimentație cât mai sănătoasă. Dar, la aceasta s-a adăugat și dificultaea financiară a fiecărei familii în parte, odată cu debutul crizei. Prima inovație a venit din zona porționării și ambalării, procesatorii observând tendița consumatorilor de a cumpăra seturi de ready meal cu un număr crescut de porții. Acest fapt a determinat, la rându-i, redimensionarea tehnologică a termenului de garanție, a gredului de conservare și, desigur, a aditivării acestor produse. Ca urmare, în perioada 2010-2012, acest tip de ofertă a avut o creștere de 11 %, în Statele Unite și de 6 % în Europa Occidentală. În cazul produselor destinate micului dejun, în aceeași perioadă s-a înregistrat, însă, o scădere de 2 %, consumatorii începând să evite, la mesele de dimineață, mâncărurile cu bacon sau cârnați, din cauza conținutului ridicat de grăsimi. Ca atare, procesatorii s-au reorientat, inventând în primul rând cârnați cu un conținut cât mai scăzut de grăsimi și apelând la arome cât mai diverse. În cele din urmă, majoritatea consumatorilor occidentali, inclusiv a celor din Statele Unite, s-a orientat spre produsele ready meal-private label. Dar, inovația nu s-a oprit aici. În ultimii ani, au fost lansate numeroase produse bazate pe bacon neîntărit, șuncă de curcan, cremwursti cu diverse arome. Oscar Mayer Selects și-a revigorat vânzările lansând pe piață porții de ready meal bazate pe carne de vită Angus, fără nitrați. Franks-Turcia a dat lovitura în Occident cu porții de mâncăruri bazate pe preparate din carne fierte, iar Deli Counter a mizat câștigător pe adoptarea celor mai ingenioase ambalaje, cât mai comode pentru consumator: cu închidere tip fermoar, recipiente reutilizabile etc.. Într-adevăr, pentru ready meal, comoditatea consumatorului pare primordială, pentru a-și justifica numele. Dar, ce va fi? Într-un articol din Wall Street Journal publicat în ediția din ianuarie 2012 se afirma că dacă procesatorii de carne și, totodată, producători de ready meal, vor ține cont de utlimele tendințe ale pieței, vânzările au toate șansele să crească, inclusiv pentru produsele atât de blamate în utlimii ani, cum ar fi cele pentru micul dejun, care conțin șuncă grasă. Totodată, clientul final dorește mâncăruri cu o carne cât mai puțin procesată, cât mai sănătoasă, dar într-o gamă sortimentală mult mai mare, mai diversă. Pot firmele din România să răspundă acestor provocări? Cu siguranță, da! Doar că, în România, problema nu o reprezintă producătorii de ready meal, ci puterea de cumpărare a populației, putere care e la pământul din care iese cartoul pentru zeama zilnică. Halal!