Industria porcinelor se confruntă cu noi provocări atunci când scroafele care alăptează vor fi puse în adăposturi. Cum se identifică scroafele cu potențiale probleme de sănătate, de exemplu?

La urma urmei, măsurarea temperaturii rectale este dificilă. Cercetări daneze recente au urmărit să afle dacă măsurarea temperaturii pielii ar putea fi un înlocuitor. Expertul în bunăstarea porcilor, Vivi Aarestrup Moustsen, explică.

Impactul defast al supra-populării

Există un interes din ce în ce mai mare pentru adăpostirea liberă a scroafelor care alăptează. Cu toate acestea, există și bariere majore în implementarea acestui sistem de creștere, inclusiv sistemul de management, ca să nu mai vorbim despre pericolul PPA.

Un risc este acela al mortalității crescute a purceilor neonatali, care este o problemă de bunăstare, precum și una economică. În același timp, poate influența condițiile de muncă și motivația personalului fermei.

De aceea, este necesar să se dezvolte rutine de management pentru a oferi îngrijitorilor instrumente pentru a menține un nivel ridicat de bunăstare și productivitate în unitățile de fătare. O proporție semnificativă a deceselor de purcei neonatali este cauzată de zdrobirea cauzată de supra-populare.

Aceasta se întâmplă atunci când purceii sunt aproape de scroafă, iar scroafa se mișcă. În țarcurile tradiționale de fătare, totul este controlat, acolo unde scroafele sunt culcate. Sistemul reduce semnificativ riscul ca purceii să se afle în aceeași zonă cu scroafă și riscă să fie răsturnați.

Producătorii de porci au experimentat că starea de sănătate a scroafelor le influențează mișcările. Scroafele bolnave sunt mai predispuse să zdrobească purceii, mai ales când scroafele sunt libere.

Pentru a identifica scroafele cu potențiale probleme de sănătate, unii producători măsoară temperatura rectală a scroafelor lor la fătare și în ziua sau zilele următoare. Cu toate acestea, durează aproximativ un minut pe scroafă pe măsurătoare, deci la 1.200 de scroafe, o perioadă uriașă de timp.

Standardul ”de Aur”

Pentru a economisi timp în supravegherea zilnică a scroafelor, Centrul de cercetare a porcilor din SEGES a testat dacă măsurarea temperaturii pielii ar putea înlocui măsurarea temperaturii rectale. Studiul a fost realizat în etape con-secutive.

În primul rând, echipa de la SEGES a dezvoltat un standard ”de aur”, pentru măsurarea temperaturii rectale. Aceasta a inclus comparația a două adâncimi de măsurare (6-7 cm, față de 10-11 cm), în rectul scroafelor, unde măsurătorile la 10-11 cm au arătat în mod clar o variație mai mică a rezultatelor, comparativ cu măsurătorile la o adâncime de 6-7 cm.

Standardul de Aur pentru măsurarea temperaturii rectale a fost apoi setat să măsoare la 10-11 cm, atingând membrana mucoasă din rectul scroafei cu vârful termometrului, și evitând măsurarea, dacă scroafele erau pe punctul de a defeca.

În al doilea rând, echipa a dezvoltat un standard de aur pentru măsurarea temperaturii pielii.

Acesta a inclus măsurarea în diferite puncte ale scroafelor (baza cozii, în spatele urechii și pe uger), folosind 4 termometre de suprafață/piele diferite. Punctul de măsurare cu cea mai mică varianță a fost în spatele urechii, iar termometrul care a arătat cea mai mică varianță a fost de la Microlife.

Măsurarea temperaturilor pe 123 scroafe

După definirea Standardelor de Aur pentru măsurarea temperaturii rectale și a pielii, ambele au fost măsurate de două ori pe 123 de scroafe care fătaseră în ultima zi. Măsurătorile temperaturilor rectale și media celor două măsurători au fost marcate în verde pentru cele 123 de scroafe, sortate în funcție de creșterea temperaturii rectale medii.

Pentru fiecare dintre cele 123 de scroafe, cele două temperaturi ale pielii și media celor două măsuri au fost prezentate în roșu/maro. A fost evident că temperaturile pielii au arătat o variație semnificativ mai mare decât temperaturile rectale și că a existat doar o corelație limitată între temperaturile pielii măsurate și temperaturile rectale.

SEGES continuă să dezvolte rutine și instrumente de gestionare pentru a face ca în creșterea liberă a scroafelor care alăptează să fie o alternativă potențială la țarcurile tradiționale.

Deficitul de vitamine

Dar, aceasta nu este singura problemă. Una dintre îngrijorările foarte mari o reprezintă deficitul de vitamine. Pe măsură ce piețele și situațiile se schimbă, se va schimba și dieta ideală a porcilor. Ceea ce este optim anul acesta, ar putea avea nevoie de o modificare în anul următor.

Este întotdeauna înțelept să evaluați în continuu starea de sănătate a purceilor, spune dr. Casey Bradley, expert în tehnologia nutriției porcine, deoarece a observat o deficiență de vitamine la purceii nou-născuți în ultima vreme.

Dacă a ieșit ceva pozitiv din 2020 sau pandemia Covid-19, acestea au fost dovezile crescânde care indică importanța stării vitaminei, în special a D, pentru a rămâne sănătos și a lupta împotriva bolilor.

De la început, s-a studiat în catrul unui program de suplimente alimentare rigide, în special pentru vitaminele D, C și zinc. Apoi, vaccinarea dezvoltată în timp record a fost succesul de etapă.

Șchiopătarea și deficiențele de vitamine

Dar multe cercetări recente s-au transformat în discuții despre șchiopătare și potențiale deficiențe de vitamine, fie provenind din analiza furajelor, fie din necropsii la animale.

Porcii analizați sunt un exemplu al unuia dintre cazurile potențiale despre care s-au cerut opinii separate. Este ceva remarcabil, fie din perspectiva bolii, dar mai puțin probabil la nou-născuți, fie cu potențialul deficit de vitamina K.

S-a pus apoi următoarea problemă: De ce atât de multe anchete de deficiențe de vitamine, în ultima vreme? Pentru început, o strategie de atenuare a amenințării ASF de a veni în SUA din ingredientele furajere originare din China sau alte zone infectate care au mulți producători în carantină sau care își păstrează premixurile de vitamine timp de 30-60 de zile.

De asemenea, când vitamina A a fost atât de volatilă, ca preț, la sfârșitul anului 2019 și până la începutul anului 2020, mulți producători și-au reevaluat depășirile pentru a economisi costurile.

Asta, în timp ce uităm cu ușurință de cât de vulnerabilă este stabilitatea vitaminelor liposolubile. Combinați acest lucru cu faptul că o contaminare cu micotoxine poate duce la deficiența vitaminei K și am putea avea cu ușurință un eșec.

Ca urmare, este foarte frustrant că rareori evaluăm cerințele de micronutrienți din dietele porcilor, dedicând multe cercetări și învățare continuă, din cauza luării deciziilor bazate pe produse. Apoi, atunci când desfășurăm testele, ne bazăm deciziile pe un singur proces și spunem că nu s-a îmbunătățit ADG sau FCR și nu ne schimbăm cerințele.

Nivelurile de micronutrienți

Cu toate acestea, este destul de evident că, într-o provocare a bolii, studiile de cercetare bine controlate nu se repetă și suntem lăsați în situații în care nu există un răspuns clar.

Întrebarea cea mai mare este dacă, dacă am face o investiție mică în asigurări pentru a obține niveluri mai ridicate de micronutrienți, ar rezulta mai puține focare de boli sau pierderi din cauza pierderilor sezoniere de PRRS sau gripă, de exemplu?

Pe măsură ce suntem presați din ce în ce mai mult să ne îndepărtăm de antibiotice, pe piețele cu marjă restrânsă, va trebui să ne regândim ceea ce este cu adevărat optim în dietele porcilor din fermele noastre, deoarece ceea ce ar fi putut fi optim acum 2 ani ar putea fi deficitar mâine.