Dintre toate bolile care afectează porcii din ferme, boala respiratorie cronică este cea mai dură, din punct de vedere economic. Aceasta este extrem de comună și este dificil de prevenit și controlat. Astfel, controlul bolilor respiratorii necesită o înțelegere a complexității și a interacțiunii asupra sănătății animalelor, potrivit specialiștilor Mark Evens și Dorothy Bloom, care au sintetizat constatările lor în studiul ”Respiratory Diseases and Control Strategies”, publicat de Pig Site.Factori de prevalență   Prevalența bolii respiratorii este afectată de următorii factori:   -Prezența organismelor patogene respiratorii-Virulența agenților patogeni din mediul în care locuiesc-Imunitatea porcului-Prezența bacteriilor secundare-Influența factorilor de management-Mediu și boală asupra animalelor-Prezența organismelor patogene respiratorii.   Severitatea bolii depinde, în cea mai mare parte, de numărul de agenți infecțioși prezenți și de gradul de infecție care afectează porcul. PRCV este o infecție relativ ușoară, aproape non-clinică. PRRS, de asemenea, are un efect clinic mic asupra sistemelor respiratorii, dar în combinație cu gripa porcină va determina o boală respiratorie severă.   Din toate infecțiile bacteriene existente, sunt cel puțin 12 serotipuri de Actinobacillus pleuropneumoniae, dar boala este dependentă în parte, de virulența tulpinilor prezente, unele dintre acestea provocând probleme, altele, provocând boli severe. Serotipurile virulente variază de la o țară la alta. Tulpinile individuale din cadrul serotipurilor variază și ele. Cu cât este mai mare varietatea organismelor virulente în rândul  populației de porci, cu atât gravitatea bolii este mai complexă. Pentru investigarea problemelor de sănătate este esențial ca să se determine care dintre bacterii sunt prezente în corpul animalului.   Ce rol major joacă imunitatea? La naștere, purcelul are anticorpi materni care se transmit prin intermediul colostrului. Este bine de știut că acești anticorpi oferă protecție împotriva bolilor enterice, dar și împotriva tuturor celorlalte infecții endemice existente în fermă. Aceste niveluri de imunitate pasivă sau maternă se manifestă la doar câteva ore de la naștere și apoi dispar treptat în următoarele 3 până la 14 săptămâni.   Momentul real al acestei dispariții diferă de la caz la caz, în funcție de boală. Atunci când se investighează o problemă a bolii respiratorii, este esențial să se identifice momentul în care apare prima dată boala, pentru că aceasta evidențiază unde schimbările de management și poate reduce efectele bolii.   Acest fapt biologic poate fi folosit pentru a controla nu numai afecțiunile respiratorii, ci și multe altele, deoarece, dacă purcelul este îndepărtat de la scroafă, la înțărcare, într-un mediu complet curat, ciclul bolii poate fi întrerupt. Aspectul este adoptat acum ca principiu al înțărcării timpurii segregate. La fel de important este și faptul că purceii ar trebui să fie înțărcați de scroafe în locuințe izolate, pentru a preveni infectarea acestora cu diferite afecțiuni respiratorii.   Prevenirea și managementul bolilor respiratorii   Este evident că, dacă într-o fermă nu există bacterii, purceii nu vor avea nicio boală. Bolile pot fi eliminate fie prin politici de sacrificare, fie prin testare și sacrificarea animalelor. Astfel, toate bolile respiratorii pot fi eradicate cu succes prin depopularea totală a efectivului și înlocuirea acestuia cu un alt efectiv de animale sănătoase.   În practică, amplasarea unei turme în apropierea unei surse de porci infectați necesită o maximă precauție, întrucât, în cazul PRCV și SI, acestea vor infecta la un moment dat toată turma. În cazul existenței EP și PRRS, acestea se transmit chiar și la o distanță de doi, până la trei kilometri. În cazul pseudorabiei, sau boala Aujeszky, aceasta poate fi eradicată cu succes prin utilizarea vaccinurilor genoase și a testelor pentru porcii purtători de viruși și prin sacrificarea acestora. Rinita atrofică poate fi eliminată prin vaccinare și prin controlul bolii segregate. Utilizarea strategiilor de medicație pentru afecțiunile respiratorii se face cu succes prin programele de vaccinare, iar în cazul AD, EP și AR, acestea au dat rezultate excelente.   În schimb, utilizarea vaccinurilor PRRS și SI este mult mai problematică, întrucât unele vaccinuri sunt eficiente pentru controlul bolii, numai prin intermediul scroafei, ceea ce impune controlul mediului, al scroafei și a nutriției acesteia, în cele mai mici detalii. Totodată, este foarte important de identificat timpul de declanșare a bolii. Acest lucru este absolut esențial pentru gestionarea problemei apărute în fermă. Mediul bacterian, influențat de sistemul de ventilațieDacă se identifică debutul bolii și se calculează perioada de incubație, atunci pot fi determinați factorii de mediu care contribuie la declanșarea bolii. Din acest punct de vedere, specialiștii recomandă ca temperatura din fermă să fie peste temperatura critic inferioară. Crearea unui mediu în care porcul folosește mai multă energie decât consumă este factorul decisiv pentru declanșarea bolilor respiratorii. LCT de pildă, este favorizat de sistemele de ventilație defectuoase, de schimbarea hranei animalelor sau de o schimbare a densității stocului. Lipsa apei, podelele umede, grajdurile murdare, densitatea scăzută a stocurilor, toate acestea contribuie la agravarea stării animalelor.Modificările de temperatură pot declanșa pneumonia   Trebuie evitate schimbările bruște din fermă. Acest lucru este deosebit de important atunci când sistemele de ventilație de mare viteză pot provoca o răcire extremă a atmosferei. Porcii sunt extrem de sensibili și vor suferi de câte ori apar modificări de temperatură sau a mediului din fermă, dacă sunt mutați, în special dacă această mutare este asociată cu o schimbare a tipului de podea, de la o podea solidă, la o grădină. Spre deosebire de ideile conservatoare ale fermierilor, un flux mare de aer va avea un efect redus asupra transferului de bacterii de la un porc la altul.   Riscul unui porc de a face pneumonie este mai scăzut într-un mediu mai mare de 3,6m, iar nivelul crescut de bacterii predispune la pneumonie. O grijă deosebită trebuie acordată riscului contaminării cu materii fecale, deoarece organismele intestinale produc endotoxine care pot deteriora țesutul pulmonar și, în consecință, predispun la pneumonie. În plus, trebuie evitate mediile cu temperatură și umiditate scăzută, deoarece particulele din aer sunt foarte mici și rămân suspendate în atmosferă. Aceste particule sunt inhalate ulterior, până la partea inferioară a tractului respirator, unde organismul poate ataca țesuturile pulmonare.   Umiditatea și nivelul de prafEste bine de menținut o umiditate scăzută la temperatură înaltă, sau un mediu cu umiditate ridicată la temperatură scăzută. În acest caz, particulele de vapori de apă sunt mari, ele atrag organismele din aer și le împiedică să pătrundă în părțile profunde ale plămânului. O atenție deosebită trebuie acordată și nivelurilor de praf crescute din grajd care contribuie la agravarea pneumoniei și a rinitei. Astfel, nivelurile de praf de peste 4mg/m3 încep să aibă efect negativ asupra plămânilor. În plus, există un risc mult mai mic contractării unei pneumonii din cauza sistemului de ventilație de tip extracție, decât în cele care creează o presiune pozitivă.   De asemenea, trebuie evitată achiziționarea porcilor din mai multe surse. Cu cât este mai mare efectivul, cu atât sunt mai mari și problemele. O mutare permanentă a porcilor din fermă sau aducerea altora noi, crește probabilitatea acestora de a face pneumonie, în condițiile în care mai mult de 200 de porci ocupă același spațiu de respirat. La fel, trebuie evitată amestecarea porcilor de diferite vârste.   Trebuie știut că, odată cu mutarea porcilor dintr-un adăpost într-altul, unde există deja alți porci, aceștia sunt expuși la o serie de viruși și bacterii, multe dintre aceste bacterii necunoscute organismului lor, cu care nu au mai intrat în contact până atunci. Unele dintre acestea pot provoca boli clinice, iar altele pot duce la infecții subclinice. Rezultatul final este o absorbție mare de proteine și o energie deviată, pentru a satisface cerințele sistemului imunitar. Acest lucru reduce în mod semnificativ câștigul zilnic al fermierului dar și eficiența conversiei hranei.