Ventilarea adăposturilor pentru animale este deosebit de importantă în asigurarea bunăstării acestora. Tocmai de aceea, problema este atent și permanent studiată de către specialiști. Unul dintre aceștia, mai precis, expertul în managementul suinelor, John Gadd, de la Universitatea din Dublin, opinează că sistemele de ventilație naturală controlată artificial (ACNV-cu ”airbag”), adică, o combinație între ventilarea naturală și utilizarea ventilatoarelor, pot fi cele mai eficiente, dacă sunt utilizate corect. Din păcate, lucrurile merg greșit atunci când fermierii încearcă să creeze aceste tipuri de soluții, spune el. Dar, iată cum funcționează corect sistemul ACNV, potrivit expertului irlandez.Un cumul de avantaje
În fapt, ACNV este o jumătate de drum între ventilația complet naturală și ventilația forțată (cu ventilator). Utilizarea acestei combinații devine din ce în ce mai populară, datorită costurilor reduse și a flexibilității, mai ales acolo unde zonele mari trebuie ventilate, când aerul de răcire trebuie acționat rapid sau trebuie direcționată exact acolo unde este cel mai eficient, ori, atunci când este nevoie, vebtilația trebuie modificată rapid și pur și simplu, pe măsură ce condițiile se schimbă.
Din păcate, se fac prea multe greșeli simple, având nevoie de atenția specialiștilor. Un sistem ”airbag” este ușor de făcut în fermă, cu condiția să fie urmate sfaturile de mai jos.
-
Folosiți ventilatoare potrivite pentru greutatea animalelor, pentru a fi ventilate în condițiile climatice dorite.
-
Pentru crearea unei conducte de aer, folosiți o peliculă de calibru greu, nu mai subțire de 500 microni. Dacă va fi mai subțire, se va răsuci sau se va retrage.
-
Faceți ca diametrul inițial al conductei să se potrivească cu diametrul ventilatorului, pentru a evita: fie restricționarea ieșirii ventilatoarelor, fie provocarea vibrației clapetei conductei, astfel încât să intervină în fluxul de aer pozițional.
-
Montați conducta cu atenție. Acest lucru asigură că viteza de evacuare a aerului este aceeași în toată conducta și orificiile de ieșire pot fi de aceeași dimensiune și distanțate uniform.
-
Raporturile de lățimi la capetele late și înguste ale conductei ar trebui să fie de:
-
3:1 pentru conducte de până la 25 m;
-
2:1 pentru conductele de 25 până la 50 m;
-
1:5 pentru conductele de 50 până la 70 m.
-
Executați cu atenție mărimea orificiului. Diametrele mai mari de 40 mm dau jeturi direcționale, iar cele de 30 mm sau mai puțin, tind să dea un efect de difuzie.
-
Selectați direcția necesară pentru jeturi: treimea superioară, mijlocul sau treimea inferioară a circumferinței conductei. Stabiliți cu precizie numărul necesar de orificii, ținând cont de faptul că suprafața totală a acestora este egală cu de 1,8 ori suprafața secțiunii transversale a ventilatorului (cel mai bine este ca folosind geometria simplă, pentru a obține această constantă). Tăiați orificiile sub formă de „D”. Clapele curbate asigură curgerea aerului lateral și previne orice flux înapoi.
-
Instalați un dispozitiv metalic de direcționare a aerului. Dispozitivul trebuie prevăzut cu o simplă cruce de plăci interne între ventilator și conducta de același diametru. O lungime de 1,5 ori mai mare decât diametrul ventilatorului este suficientă, pentru a opri rotirea aerului în conductă și răsucirea acestuia, datorită cuplului.
-
Suspendați conducta. De-a lungul liniei superioare a părții conice a conductei, întăriți cu o bandă de suspensie sau un fir subțire și capsați la intervale de 40 mm. Acest lucru asigură rezistență și stabilitate pentru a suspenda conducta, în funcție de preferințe. Sigilați capătul conductei. Atârnați conducta la intervale de 1 m într-o linie cât mai dreaptă, pe lungimea adăpostului.
-
Zonele largi, cum ar fi adăposturile uscate pentru scroafe, grupurile mari de creșă, zonele de cântărire etc., pot fi ușor prevăzute cu mai multe ventilatoare și conducte care circulă unul lângă altul în clădire.
Principiul recirculării
Sistemul ACNV-airbag cu conductă este util mai ales în condiții de vreme caldă, mai ales în condițiile accentuării încălzirii globale, deoarece este suficient de flexibil pentru a depune un flux de aer direct peste animale, atunci când este nevoie.
Cât privește principiul de recirculare, cu excepția faptului că ventilatorul este închis într-o cutie care recirculează 80% din aer în condiții mai reci, economisind astfel costurile de energie, un inginer este obligat să-l proiecteze și să-l configureze. Însă, reciclarea excesivă a aceluiași aer ar putea agrava bolile pulmonare și nu o recomandăm tocmai din acest motiv, deși s-au văzut mai multe unități de acest tip care funcționează bine, de-a lungul timpului.