235
Consumul cărnii de porc este cel mai popular în România, reprezentând mai mult de jumătate din consumul total anual pe cap de locuitor. Dar, cu 19,0 kg pe cap de locuitor, consumul este mult sub media europeană, ceea ce înseamnă că există loc pentru creștere. Iar, media ultimilor ani arată că aproximativ 33% din consum a fost bazat pe importuri. Însă, care ar fi impactul liberalizării exporturilor de carne de porc, din România, către UE, la nivelul național a pieței? Un posibil răspuns putem avea din studiul semnat de Iuliana Ionel și publicat de Academia Română, pe care vi-l prezentăm în ediția de față.Pornind de la piață Ridicarea interdicției de export de carne de porc românească pe piața UE ar putea fi un impuls pentru industria care s-ar putea dezvolta și mai mult, satisfăcând și cererea internă și exportul. Acest lucru ar putea conduce, de asemenea, la creșterea prețulei de cărnii de porc pe piața internă, datorită concurenței cu piețele externe. Industria alimentară din România este a doua, ca mărime în UE, în termeni de volum, după Polonia, reprezentând aproximativ 13% din totalul producției industriale românești. Dar, piața produselor alimentare continuă să fie extrem de fragmentată, primii zece producători reprezintând cca 30% din piața produselor alimentare ambalate, restul însemnând un număr mare de mici producători. Sectorul suinelor va rămâne cel mai importantMajoritatea producătorilor interni își distribuie produsele pe plan local. Cei câțiva mari producători își distribuie produsele la nivel național, practicând politici de piață care le permit să utilizeze rețelele de vânzare cu amănuntul. Restul vânzărilor sunt cele directe, ale micilor producători, care reprezintă o parte considerabilă a consumului. Sectorul cărnii de porc este cel mai mare și cel mai important din România, iar noul PAC nu aduce nici o modificare semnificativă, în comparație cu ultimii ani. Din păcate, efectivele de porci au scăzut semnificativ în ultimele două decenii, iar țara noastră a trebuit să importe volume mari, pentru a satisface cererea internă, însemnând un sector subdimensionat, comparativ cu consumul, pe fondul investițiilor mici pe ferme de reproducție. O parte semnificativă din fermele de porci se desfășoară la ferme familiale, în sistem extensiv de uz casnic, perioada de îngrășare fiind de 8-9 luni. Pe de altă parte, există producători la scară largă, integrați pe verticală, care sunt implicați în cresterea porcilor, îngrășare, sacrificare și activități de prelucrare. La 1 ianuarie 2014, existau 218 de exploatații profesionale autorizate care au totalizat 1,8 milioane de capete de porc. În fermele de uz casnic, cel mai mare număr de porci sunt sacrificați cu ocazia sărbătorilor de iarnă, pentru auto-consum. Producția de carne de porc este concentrată în două componente distincte: micii fermieri privați și unitățile industriale integrate. Din ianuarie 2007, având în vedere principiile securității biologice, identificarea și înregistrarea animalelor, au fost identificate 1,1 milioane de exploatații non-profesionale (pentru auto-consum), precum și 218 exploatații industriale autorizate, sub control sanitar-veterinar permanent, iar carnea provenind din acestea sunt vândute pe piața națională direct de la unitățile de sacrificare sau se duce la prelucrare. Carnea de porc și preparatele din carne de porc se vând prin intermediul firmelor de distribuție sau în magazinele unităților integrate, care au, de asemenea, sectoare de prelucrare sau de alte nișe de distribuție (hypermarket-uri). Pentru carne și produse din carne, canalul de distribuție principal este reprezentat de magazinele alimentare, care, potrivit Asociației Române a Cărnii, au o cotă de piață de 46,9% din cantitatea de mezeluri. Super și hipermarketurile au o cotă de piață de 33,22%, iar magazinele universale 19.90%. Semi-carcasele sunt refrigerate în camere de depozitare special echipate și se duc la consum sau prelucrare. Carnea este comercializată sub formă de bucăți, atât în vrac, cât și ambalate. Este demn de menționat faptul că vânzările de produse preambalate au crescut în ultimii ani, ceea ce presupune igienă sporită. Ofertă internă ineficientă Din păcate, fermierii români au fost supuși unei interdicții asupra exporturilor intracomunitare, din 2007, până la 1 ianuarie 2014. Ca urmare, începând cu anul 2010, importurile de carne de porc au scăzut, în comparație cu anii precedenți, în condițiile în care exploatațiile industriale redeschise în partea de vest a țăriii furnizează 30% din oferta de carne de porc românească. Cu toate acestea, ponderea ridicată a importurilor este rezultatul ofertei interne insuficiente. Potrivit experților, 1/3 din produsele agroalimentare din România pot fi produse în țară, iar printre acestea se numara carne de porc, soia și produse din soia. În România, marile complexe industriale obțin purcei pentru îngrășat din surse interne, iar surplusul este distribuit către alte ferme. Din păcate, în ultimii ani, chiar și fermele de mari dimensiuni au avut probleme financiare și au trebuit să se adapteze sau să închidă. Ca urmare, aprovizionarea pieței a scăzut semnificativ, iar fermierii au trebuit să importe purcei. Conform datelor MADR, în anul 2013, au fost importați 878.000 de purci de până la 50 de kg, în valoare de 61,1 milioane de euro, comparativ cu 724.000 de capete (51,2 milioane de euro), în 2012, însemnând o creștere de peste 20%. Principalii furnizori au fost: Ungaria (315.001 capete), Olanda (244.285 capete), Germania (206.550 capete), urmate de Slovacia și Danemarca. Datele privind prețurile trimestriale de carne de porc, în termeni de greutate în viu, indică faptul că acestea au crescut și au avut în mod constant cele mai înalte niveluri în timpul sărbătorilor de iarnă, când cererea de carne de porc este cea mai mare. În restul anului, cererea de carne pentru prelucrare este acoperită de importuri sub formă de carne congelată, și care au prețuri mai mici decât cele practicate pe piața românească. Deficitul a determinat adaptăriÎn perioada 2007-2012 România sa confruntat cu un deficit constant de concentrate de soia pentru porci, în sistemele industriale. Nu există date care să indice faptul că acesta a fost un sector mai puțin favorizat, dar, potrivit experților din domeniu, rețetele de nutriție au fost și sunt adaptate la nevoile reale din sectorul creșterii porcinelor în sistem industrial.Nutriția, factor cheie în determinarea prețului În scopul de a analiza și de a evalua evoluția și perspectivele curente din sectorul cărnii, au fost colectate date de la INSSE, MADR, ANSVSA, EFSA, Eurostat și FAO, pentru perioada 2007 -2013. Scopul inițial a fost acela de a identifica evoluțiile pieței hranei pentru suine, inclusiv piața proteinelor, pentru a evalua impactul liberalizării comerțului de carne de porc cu privire la: efectivele de animale, producția de carne, producția de soia, importurile de ulei de soia, importurile de purcei vii pentru îngrășare, exporturile și evaluarea balanței comerciale legată de sectorul de carne de porc de carne de porc (animalele vii, carne și proteine ). În evaluare s-a pornit de la premisa oferită de estimările OCDE-FAO pentru perioada 2011-2020, care arată că sectorul cărnii va continua să se ajusteaze la dezechilibrul dintre cerere și ofertă, din ultimii ani, cu privire la feed-uri, având consecințe directe asupra prețului cărnii. Iar prețurile ar trebui să conducă la creșterea efectivelor de animale, care va fi urmată de dezvoltarea comerțului în a doua jumătate a deceniului. Productivitatea va determina ritmul creșterii Creșterea productivității, pe baza reducerilor de preț și a îmbunătățirii eficienței tehnologice, reprezintă motorul de creștere principal pentru producția de carne de porc în țările în curs de dezvoltare. În comparație cu deceniul precedent, creșterea consumului de carne de porc va fi mai lent, din cauza costurilor ridicate de producție și a încetinirii procesului de creștere a populației. Cu toate acestea, Polonia și România sunt considerate ca fiind țările cu cele mai bune poziții, astfel încât pot să devină producători de carne de porc și principale țări exportatoare, pe termen lung. Populația ambelor țări preferă această carne, producția de cereale este suficientă și prezintă interes pentru investițiile străine care vor accelera modernizarea sectorului. Investițiile străine realizate în partea de vest a România au demonstrat că activitatea integrată pe verticală este de succes, iar prețurile de carne de porc pot fi competitive, atât pe piața internă, cât și pe cea externă. 6,6 milioane de capete sacrificate în 2019 Datele care rezultă din calculele pentru perioada de până în 2019, arată că porcii vor continua să fie crescuți în cadrul sistemului de uz casnic, dar numărul lor va scădea în mod continuu. În schimb, sacrificarea porcilor care provin din fermele comerciale va crește cu 10% în fiecare an, în medie, pentru a ajunge la 6,6 milioane de capete, la sfârșitul perioadei, adică o creștere cu 2,5 milioane de capete. Această tendință va fi urmată de producția de greutate în viu dar și în carcasă. În scopul creșterii efectivelor de porcine în exploatațiile comerciale s-au urmărit două variante: (1) suprafețele cultivate cu soia va crește, datorită sprijinului cuplat pentru producția de soia, după cum afirmă Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, veniturile agricultorilor, ajungând la 42-56 milioane de euro, până în 2019, ceea ce va conduce, de asemenea, la (2) investiții în producția vegetală. Ca rezultat al creșterii sectorului, balanța comercială va fi pozitivă, până în anul 2019, ajungând la 186 milioane de euro, astfel încât putem spune că exporturile de carne de porc vor depăși importurile de animale vii, carne de prelucrare și de soia. Indubitabil, rezultă că prin restructurarea sectorului de producție primară, cu utilizarea de materiale de înaltă calitate superioară biologic, o hrănire adecvată a porcilor, corelate cu investiții masive în tehnologii care respectă cerințele de mediu și de biosecuritate, sectorul românesc de carne de porc poate aduce venituri semnificative pe termen scurt, în ciuda faptului că importurile de porci vii, carne de porc și soia vor continua. Până în anul 2018, exporturile de carne de porc vor determina un sold excedentar comercial generat de acest sector. În același timp, fermierii care vor opta pentru cultivarea de soia vor primi sprijin cuplat, ceea ce va facilita investițiile ulterioare în tehnologie. O amenințare posibilă ar fi ridicarea embargoului Rusiei asupra exporturilor de carne de porc, care ar putea determina o creștere a prețurilor de pe piața internă, din cauza limitării ofertei interne. (Pentru detalii, dați click pe imaginile graficelor; Cf.: Iuliana Ionel-Institute of Agricultural Economic, Romanian Academy, Bucharest: ”Impact of the liberalization of romanian pork exports to European Union-Challenges and prospects”)