236

Ambalaje inteligente pentru produse lactate

autor

MeetMilk.ro

distribuie

Ambalarea inteligentă reprezintă capacitatea de a urmări şi a monitoriza starea produselor ambalate, prin detectarea şi măsurarea unui atribut al produsului, a atmosferei interioare a ambalajului sau a mediului de transport, pentru a furniza informaţii, a extinde durata de viaţă, a creşte siguranţa, a îmbunătăţi calitatea produsului ambalat. Dispozitivele de ambalare inteligentă sunt fie suporturi de date, de exemplu etichetele cu coduri de bare şi identificare prin frecvenţă radio, fie indicatori de timp, temperatură, gaze, microorganisme sau molecule (biosenzori). Aceste dispozitive inteligente pot fi încorporate în materiale de ambalaj sau atașate în interiorul sau la exteriorul unui ambalaj.   Inovații în ambalarea alimentelor   Tehnologii noi de ambalare a alimentelor sunt în curs de dezvoltare ca răspuns la cerințele consumatorilor şi tendințele producției industriale față de alimente prelucrate minim, conservate uşor cu mai puțini sau fără conservanți şi produse proaspete, gustoase și convenabile, cu perioada de valabilitate prelungită și calitate controlată. În plus, schimbările în practicile de comerț cu amănuntul (cum ar fi globalizarea pieței cu rezultat distribuirea mai lungă a alimentelor) sau modul de viață al consumatorilor (mai puțin timp petrecut pentru cumpărarea alimentelor proaspete de la piață și pentru gătit), reprezintă provocări majore ale industriei ambalajelor și acționează ca forțe motrice pentru dezvoltarea de metode noi și îmbunătățite de ambalare, care să extindă durata de viață menținând și monitorizând, în același timp, siguranța și calitatea alimentelor. Printre cele mai inovatoare evoluții din ultimele decenii se remarcă ambalarea activă şi inteligentă, bazată pe interacțiuni deliberate cu alimentul sau cu mediul din jurul alimentului. Scopul ambalării active este extinderea termenului de valabilitate a alimentului, precum și menținerea sau chiar îmbunătățirea calității alimentului, în timp ce scopul ambalării inteligente este să ofere indicații cu privire la prospețimea alimentelor şi să o monitorizeze. Datorită interacțiunii deliberate cu alimentul şi/sau cu mediul care înconjoară alimentul, ambalarea activă şi inteligentă prezintă provocări noi pentru evaluarea siguranței sale în raport cu ambalajul tradițional. Cu toate acestea, şi în acest caz, migrarea substanțelor din ambalaj spre produsele alimentare este riscul principal. Alte riscuri ar putea apărea prin utilizarea incorectă a ambalajului ca urmare a etichetării insuficiente sau a aplicării greșite a ambalării inteligente.   Regulamentul (CE) 1935/2004 privind materialele și obiectele destinate să vină în contact cu produsele alimentare conține dispoziții generale privind siguranța ambalajelor active și inteligente și stabilește cadrul pentru procesul de evaluare a siguranței de către Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (European Food Safety Authority – EFSA). Conform acestui regulament, materialele inteligente care vin în contact cu produsele alimentare sunt materiale şi obiecte care monitorizează starea produselor alimentare ambalate sau a mediului care înconjoară produsele alimentare. Regulamentul (CE) 450/2009 aduce completări referitoare la materialele şi obiectele active şi inteligente destinate să vină în contact cu produsele alimentare, stabilind reguli specifice care trebuie aplicate în plus faţă de cerințele generale stabilite în Regulamentul (CE) nr. 1935/2004. Ambalarea inteligentă cuprinde ambalaje cu autorăcire sau autoîncălzire, indicatori ai scurgerii, indicatori ai microorganismelor patogene, indicatori de timp-temperatură, indicatori de gaz (oxigen, vapori de apă, etanol şi hidrogen sulfurat), indicatori de temperatură pentru finalul încălzirii cu microunde, etichete cu cerneală termocromică pentru băuturi, etichete de identificare prin frecvenţă radio.   Începuturile ambalajelor inteligente Paradoxal, în timp ce, în prezent, noţiunea de ambalare activă şi inteligentă este considerată modernă, de fapt ea aparține unor tradiții străvechi în toate zonele tropicale ale lumii. Astfel, în regiuni din Africa, Asia şi America de Sud, frunzele de plante au fost utilizate şi încă mai sunt utilizate pentru ambalarea tradiţională a alimentelor comercializate în pieţe dedicate. Dincolo de aspectul de „barieră”, frunzele sunt utilizate pentru capacitatea lor de a transfera produselor alimentare arome, coloranți, enzime (de exemplu papaină) sau substanţe antimicrobiene (de exemplu uleiuri esenţiale). Ambalajele din frunze de plante interacţionează cu alimentele pentru modificarea texturii, proprietăţilor organoleptice sau pentru a încetini procesul de alterare microbiană. De asemenea, sunt folosite pentru capacitatea lor de modificare a culorii în funcţie de temperatură şi/sau timp, având astfel rol de indicatori de gătire sau de prospețime. Se folosesc până la patru tipuri diferite de frunze ca straturi succesive, fiecare cu funcţie specifică. Frunzele au fost folosite de secole şi în regiunile mediteraneene ale Europei, de exemplu la împachetarea brânzeturilor tradiţionale pentru a permite o maturare bună.   Ambalaje inteligente potrivite pentru produse lactate   Sistemele de ambalare inteligentă atașate ca etichete, încorporate în, sau imprimate pe un material de ambalaj alimentar oferă posibilități crescute pentru monitorizarea calităţii produselor, urmărirea punctelor critice și oferirea unor informații mai detaliate pe tot parcursul lanțului de aprovizionare. Etichetele inteligente, cum este etichetarea electronică, proiectată cu tehnologie de cerneală într-un circuit imprimat şi etichetele de identitate realizate în baterii de radio-frecvenţă, toate amplasate în afara ambalajului primar, sunt în curs de dezvoltare cu scopul de a crește eficiența fluxului de informații și de a oferi funcţii de comunicare inovative. Indicatorii de diagnostic au fost concepuţi la început pentru a oferi informații cu privire la condițiile de depozitare a alimentelor, cum ar fi temperatura, timpul, conţinutul de oxigen sau de dioxid de carbon, și astfel, în mod indirect, informații cu privire la calitatea alimentelor. În prezent, pentru produsele lactate se utilizează indicatori ai temperaturii critice, indicatori de timp-temperatură şi indicatori de scurgere. Acești indicatori de primă generație pot fi considerați „indicatori indirecți” ai prospețimii alimentelor. Ei sunt amplasați în exteriorul ambalajelor primare sau chiar pe ambalajele de transport. Indicatorii de timp-temperatură (ITT) avertizează consumatorul dacă alimentele au fost supraîncălzite. Dacă un aliment este expus la o temperatură mai mare decât cea recomandată, calitatea alimentului se poate deteriora mai repede. Un ITT plasat pe ambalajul de transport sau pe ambalajul individual ca o etichetă mică, autoadezivă se poate modifica ireversibil, de exemplu poate avea loc o modificare a culorii dacă indicatorul, şi implicit alimentul ambalat, experimentează condiţii abuzive. ITT sunt deosebit de utili pentru alimente refrigerate sau congelate, la care depozitarea la rece în timpul transportului şi distribuției este importantă pentru calitatea și siguranța alimentelor. ITT sunt, de asemenea, folosiți ca indicatori de prospețime pentru estimarea termenului de valabilitate al produselor perisabile. Tendința în domeniul ambalării inteligente este dezvoltarea indicatorilor direcți ai calităţii alimentelor datorită capacității lor de a furniza informații mai precise și orientate pe atributele de calitate. Markerii de calitate specifici pentru produse lactate se bazează pe depunerea, pe codul de bare, a unui strat de material plastic încărcat cu anticorpi specifici ai microorganismelor patogene, cum ar fi Salmonella sau Listeria a căror prezență poate fi detectată atunci când este citit codul de bare. În ciuda cercetării active în domeniu, punerea în aplicare a sistemelor inteligente în Europa a fost limitată îndeosebi la utilizarea unor indicatori vizuali de temperatură sau timp-temperatură. Motivele pentru aceasta ar putea fi costul prea mare al etichetei indicator, restricțiile legislative și chiar acceptarea de către comercianții cu amănuntul și proprietarii de mărci. Teama ar putea fi faptul că indicatorii ar dezvălui neregulile posibile care apar, de exemplu, în administrarea sau la controlul lanțului frigorific. Pe de altă parte, există, de asemenea, câteva neajunsuri ale acestor indicatori, de exemplu, răspunsul lor la modele de temperatură oscilante. Problemele de siguranță provin în principal de la indicatorii direcți, din cauza potențialului de migrare nedorit al componentelor chimice întrucât acești indicatori trebuie amplasați în interiorul ambalajului primar pentru contact direct cu atmosfera care înconjoară produsul alimentar sau cu alimentul în sine. (Prof. univ. dr. ing. Maria TURTOI Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi)

aflat

anterior
urmator

read

newsletter1

newsletter2