Anul 2017 rămâne marcat de criza internațională de pe piața lactatelor, iar piața autohtonă se învârte în același cerc vicios. Fermierii se plâng că au ajuns să vândă laptele la prețul unei sticle de apă minerală. Procesatorii avertizează că politicile guvernamentale aplicate sunt greșite și că, în ciuda datelor oficiale optimiste, consumul la raft nu a crescut. Experții din domeniu însă, trag un semnal de alarmă asupra înfloririi pieței negre, care a ajuns să influențeze până și datele statistice oficiale. Și atunci, care este adevărata față a industriei lactate românești?Importul de lapte a crescut cu 28 % Conform pronosticurilor oficiale ale Comisiei Europene, România va atinge un preț mediu la lapte de 21,3 euro la suta de kilograme, în iulie 2017, ceea ce înseamnă cu 9,5% mai puțin decât în perioada similară a anului trecut. Cu toate acestea, laptele românesc continuă să fie mai scump decât cel unguresc, care are prețul de 20,95 euro, în timp ce media statelor europene membre a ajuns la 25,5 euro, în scădere, de la 29,9 euro! Potrivit datelor oficiale interne ale Institutului Național de Statistică, anul trecut România și-a majorat importurile de lapte brut cu 28%, în timp ce producția de lapte a crescut cu doar 6,1%. Cu alte cuvinte, România a importat, în primele 11 luni ale anului trecut 112.209 tone de lapte brut, în creștere cu 28% față de aceeași perioadă din 2015, însă cantitatea de lapte colectată de unitățile de procesare a urcat cu numai 4,1%, până la 882.722 de tone, iar producția de lapte, cu 6,1%, până la 250.773 tone, conform datelor INS. Același INSSE, însă, consemnează sec: numai în luna noiembrie 2016 a fost colectată o cantitate de lapte de vacă din exploatațiile agricole și centrele de colectare de 67.232 tone, în scădere cu 8,8% (6.512 tone), față de luna octombrie 2016. Scăderi importante ale producției, în luna noiembrie 2016, comparativ cu luna octombrie 2016, s-au înregistrat la: smântână de consum, cu 491 tone (-8,1%), brânzeturi cu 290 tone (-4,5%), lapte de consum cu 398 tone (-1,6%) și lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut și lapte bătut și alte produse lactate similare), cu 192 tone (-1,2%). În schimb, în perioada menționată a crescut producția la unt, cu 15 tone (+1,2%), până la 1.218 tone. Totodată, importurile de lapte brut s-au majorat în luna noiembrie 2016, față de luna octombrie 2016, cu 1.158 tone (+9,3%), totalizând 13.578 tone. Claudiu Frânc: ”În România, am avut un adevărat măcel!” Claudiu Frânc, președintele Federatiei Crescătorilor de Bovine din România (FCBR) consideră că 2017 va fi un an ”mai predictibil și mai stabil, pe piața laptelui. Dar, producția de lapte a ajuns la vreo 35.000 de tone, mai puțin decât în 2014”. Totuși, acesta recunoaște că situația se datorează și politicilor proaste duse în ultimii 27 de ani: ”Problema vine de la începutul crizei laptelui, care a ținut doi ani de zile, timp în care prețul a fost extraordinar de jos, în toată Europa. Criza a început în aprilie 2014 și s-a terminat de abia în octombrie 2016. Deci, au fost aproape trei ani de criză, ceea ce a dus la sacrificări foarte mari de animale, iar în România s-au sacrificat peste 40% din efectivele de animale, numai în doi ani de zile!” Procentul animalelor sacrificate, de 40%, numai în ultimii doi ani, avansat de Claudiu Frânc, pare dezarmant și alarmant, semănând cu o sacrificare în masă. Însă, INSSE nu oferă date despre acest ”măcel” al vacilor autohtone! Claudiu Frânc ne-a declarat că, ”la ora actuală, România are, efectiv masă, în jur de 600 -700.000 de capete, a căror performanță este discutabilă”. După părerea sa, efectivul de vaci necesar României ar fi în jur de un milion de animale performante. ”Cu toată această presiune, cu sacrificările care au avut loc, performanța în fermele mari a crescut. În acest timp s-au închis foarte multe exploatații mărunte, iar exploatațiile mari au rezistat. Acum trebuie să vedem ce facem, cum să dezvoltăm exploatațiile existentele, și aici vorbesc de ajutorul de 250 euro pe cap de animal, în condițiile în care Franța beneficiază de doar 80 de euro. În aceste condiții și interesul fermierilor este foarte mare. Din nefericire, foarte multor colegi nu le-a venit să creadă și n-au putut să creadă că vor primi 250 euro pe cap de animal. În aceste condiții, ei n-au plătit 50 de euro, pentru formalitățile necesare de a îndeplini condițiile pentru subvenție. Și atunci s-a ajuns la situația de a primi subvenție doar pentru 90.000 de animale, din 300.000 animale, pentru care România primea bani. Iar anul acesta, nu vom depăși mai mult de 90 și ceva de mii de capete de animale subvenționate”, ne-a precizat președintele FCBR. ”Fermierii au făcut multe greșeli” Claudiu Frânc recunoaște că această situație se datorează și fermierilor: ”Aici este vorba și de greșelile multor fermieri. Noi am făcut eforturi foarte mari să-i îndrumăm și să-i informăm, că e nevoie să facă acest efort financiar, pentru că merită. Acum, noi am făcut o notificare la Comisie, pentru ca toți crescătorii din zonele montane să nu mai fie obligați să aibă efectivul în fermă de 10 capete, iar noi l-am redus la 5 capete. În plus, am crescut vârsta animalelor care pot beneficia de ajutor, de la 8 ani, la 10 ani, în așa fel încât să ne apropiem de numărul de 300.000 de capete, pentru care am primi finanțare; ceea ce ar asigura o plasă de siguranță, în condițiile unei piețe atât de volatile. Dar, conform previziunilor actuale, cel puțin un an, un an și jumătate, nu vor mai fi șocuri foarte mari, pentru că piața s-a stabilizat foarte bine. Deci, trebuie să menținem măsurile foarte bune care s-au adoptat în mai 2016, la Conferința europeană a laptelui. Ori, noi, în aceste condiții, avem posibilitatea să creștem cota de piață de lapte a României, cotă pe care n-am reușit s-o atingem niciodată. Dar, în momentul de față, am putea să producem în plus”. Soluția pe care o vede Claudiu Frânc este simplă: ”Noi ar trebui să încurajăm creșterea vacii în zonele cu constrângeri naturale. Pentru asta trebuie să ținem cont că pierderile pe care le are un fermier care dă cu coasa sunt mult mai mici, decât pierderile pe care le are un fermier care crește animale în zona respectivă. Una este să dai cu coasa și cu totul altceva este să pășunezi. Trebuie să încurajăm și să stimulăm creșterea animalelor în aceste zone, pentru că altfel pierdem bani europeni. Numai anul trecut am dat înapoi la Comisia Europeană 305 milioane de euro, pentru că nu am fost în stare să-i cheltuim. În plus, așa am putea rezolva și o problemă socială, aceea a depopulării acestor zone”, ne-a mai declarat președintele FCBR. Dorin Cojocaru: ”Piața neagră a influențat datele statistice!” Dorin Cojocaru, președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), susține că, la ora actuală, ”datele sunt atât de contradictorii, încât nu poți să faci o previziune”. Cât privește cifrele și procentele aruncate pe piață, dar și cele ale autorităților, Dorin Cojocaru susține: ”Aici apar niște confuzii, pentru că se adună mere cu pere. Adevărul e că azi, piața neagră este atât de mare, încât a influențat cifrele statistice și s-a raportat mai mult, pentru a se lua subvenții. La raft, consumul de fapt, n-a crescut. Însă INSSE susține, cu cifre și procente, că avem o creștere de 6%! Dorin Cojocaru punctează: ”La raft, a crescut cu 6%, dar a crescut consumul de produs finit, de pildă a crescut prețul la unt, cu 50% în trei-patru luni. Noi ar trebui să luăm în calcul doar laptele pentru procesare, adică 1,2 milioane de tone. Asta e capacitatea de colectare a României”, spune președintele APRIL. În privința relației cu fermierii, Dorin Cojocaru spune că aceasta a fost corectă, contractuală: ”Fermierii mari au avut tot timpul contracte ferme. Jocurile le fac intermediarii, centrele de colectare. Problema la noi este, însă, lipsa coerenței între raft și furnizor. Ca să supraviețuiești la raft și să te bați cu un produs polonez, cumperi de afară. Trebuie să știi să faci previziuni și să anticipezi piața. Dacă nu, ești falit!”. În absența acestor previziuni și fără o analiză a evoluției internaționale a pieței este limpede că nu se poate face o strategie coerentă în acest domeniu. Astfel, prognoza liderului APRIL este rezervată: ”Să vedem în primăvară ce se va întâmpla cu stocurile din Europa. Dacă stocurile vor crea un debușeu, în martie-aprilie, rezultatul va fi crunt. Dacă UE oprește subvenționarea depozitării, prețul se prăbușește. Este aceeași situație ca în 2012-2013. E un ciclu care se repetă, în funcție și de jocul pe care-l face China, care zguduie toată piața. Noua Zeelandă, de pildă, a scăzut deja producția de lapte cu 6%, pentru a preveni impactul produs de jocul Chinei.” Fără Observatorul laptelui, MADR guvernează ca în anii 50! Soluția avansată de Dorin Cojocaru este limpede și de bun simț: ”Atâta timp cât nu avem un Observator al laptelui, nu ai de unde să știi evoluția. Până nu se face un Observator al laptelui, care să preia datele de la APIA și ANSVSA, Ministerul Agriculturii va lua în continuare măsuri populiste. Ajutorul De Minimis trebuie acordat conform previziunilor. Pentru că, una este să fete vaca în septembrie și cu totul altceva este să fete în luna mai, când laptele costă un leu! Și-atunci, calculele sunt greșite din start! Dorin Cojocaru ne mărturisește că și el vrea să știe care este efectivul de vaci din România: ”Și eu vreau să știu! INSSE spune că a crescut numărul de vaci. Datele MADR spun că există 131.000 vaci. Dar astea sunt vacile productive ale României. Restul sunt cele care sunt ținute pentru vițeii vânduți la negru, sau al căror lapte se vinde la negru. La MADR trebuie înființat un centru de previziune și prognoză. Cei din minister trebuie să înțeleagă că nu se mai poate conduce România după ureche, ca în anii 50”.