Dimensiunea optimă a particulelor de hrană pentru a crește eficiența acesteia și pentru a îmbunătăți sănătatea intestinală a porcilor atrage din ce în ce mai mult atenția nutriționiștilor specializați în alimentația suinelor. Găsirea dimensiunii potrivite a particulelor este o chestiune de alegere, explică expertul în nutriția porcilor dr. Francesc Molist-Manager de Cercetare și Dezvoltare la Schothorst Feed Research, din Olanda, care a publicat recent un studiu în acest sens, în PigProgress.

Un compromis

Dimensiunea optimă a particulelor de furaj din dietele porcinelor este întotdeauna un compromis între diferite obiective, și anume:

-Costul procesării

-Alegerea dimensiunilor-Măcinarea grosieră se efectuează mai rapid, dar măcinarea mai fină poate îmbunătăți capacitatea peleților, prin compactare.

-Stabilitatea hranei

-Riscul ridicat de amestecare în particule mai mici, cum ar fi minerale, vitamine și alți aditivi, atunci când diametrul mediu crește.

Însă, față de constatările de mai sus, se poate afirma că particulele grosiere scad calitatea peletelor, crescând astfel formarea de praf și dispariția materiei în timpul transferurilor. În dietele sub formă de făină, manipularea este îmbunătățită cu o dimensiune mai grosieră a particulelor. Așadar, sunt mai multe variabile de care trebuie să se țină cont la procesarea peleților destinați formulelor nutriționale ale porcilor.

Eficiența nutrițională

Tendința generală este să se ajungă la o mai bună digestibilitate fecală aparentă, a energiei la porcii aflați în perioadele de creștere și finisare, atunci când dimensiunea particulelor scade.

În dietele măcinate grosier, în special, dacă se folosesc mori cu role, particulele nedigerate pot fi văzute în fecalele porcului, ceea ce duce la o variabilitate mai mare a digestibilității. Aceste modificări ale digestibilității vor avea un impact constant asupra raportului de conversie a furajelor (FCR), dar efectul asupra creșterii este foarte variabil.

O scădere de 200-400 microni a dimensiunii particulelor, combinată cu granularea,  poate îmbunătăți câștigul mediu zilnic (ADG) cu 1,2-2,4%, datorită unei mai bune digestibilități a nutrienților.

Raportul de conversie al furajelor se poate îmbunătăți și mai mult, în special în hrana purceilor, atunci când scurgerea este redusă din cauza granulării. Cu toate acestea, atunci când apar ulcere gastrice, aportul de hrană și ADG pot fi reduse.

Efecte secundare nedorite

Un risc mai mare de ulcer gastric, uneori legat de moartea subită a porcilor, a fost raportat cu dietele măcinate fin, la porcii din întreaga lume. Este foarte probabil ca particulele mai fine să părăsească stomacul mai repede decât particulele mai mari, astfel încât pH-ul scade mai repede, iar acidul clorhidric liber erodează leziunile preexistente (datorită stresului de înțărcare, de exemplu). Acestea sunt locații potrivite pentru infecția bacteriană.

În această etapă, este important să se mărească proporția de particule grosiere prin includerea, de exemplu, a unui ingredient în formă grosieră. Pentru a nu penaliza performantele porcilor, este important sa aducem aceste particule grosiere din fibra inertă (foarte săracă în energie), și să se macine cât mai fin restul furajului pentru a favoriza digestibilitatea celorlalți nutrienți.

Prezența particulelor grosiere în stomac va crește timpul de retenție a digestei și va crea o diferență de pH între părțile proximale (pH ridicat) și distale (pH scăzut), ale stomacului. Datorită acestui gradient de pH, prezența eroziunii și a leziunilor în partea proximală a stomacului va fi redusă.

Prioritate la calitatea peleților

Luând în considerare toate cele de mai sus, ar trebui să se acorde prioritate calității peletelor (particulele grosiere reduc durabilitatea peletelor) și încercării de a susține nevoile fabricii și acapacitatea sa de producție. Efectele asupra sănătății intestinale pot fi gestionate prin schimbarea proporțiilor particulelor fine și grosiere. Pentru a avea un impact asupra sănătății stomacului, proporția de particule de peste 2,5 mm din dietele cu granule ar trebui modificată.

Peletizarea dietei este încă benefică pe piața actuală. Cu prețurile actuale la energie, companiile de furaje caută soluții pentru reducerea costurilor de producție. Ne putem gândi la trecerea de la dietele cu peleți la dieta piure, pentru a economisi costurile de peletare.

Stabilitatea și igiena hranei

Totuși, aceasta nu este o idee bună, spune Fransesc Molist, cercetător la Universitatea din Wageningen. Alte proprietăți de calitate ale furajelor vor fi apoi compromise. În acest sens, iată o privire de ansamblu asupra a ceea ce ar trebui luat în considerare înainte de a trece la dietele cu piure.

Peletarea reduce segregarea furajelor sau evitarea amestecării particulelor mai mici, cum ar fi mineralele, vitaminele și alți aditivi. Trecerea la diete de piure ar putea crește riscul ca animalele să fie hrănite cu diete dezechilibrate ca o consecință a segregării furajelor într-o hrănire comună. Peletarea va reduce, de asemenea, încărcătura bacteriană din piure.

Eficiența nutrițională

În general, este recunoscut faptul că finețea măcinarii afectează digestibilitatea nutrienților. După cum a fost documentat mai sus, o creștere a dimensiunii medii a particulelor cu 0,1 mm a scăzut digestibilitatea energetică cu aproximativ 0,6%, iar digestibilitatea cu azot cu aproximativ 0,8%, la porcii aflați în stadiul de creștere. Efectul dimensiunii particulelor variază între nutrienții individuali, cu cel mai mare efect asupra digestibilității grăsimii brute.

Efectul negativ al măcinării grosiere a dietelor completate asupra digestibilității nutrienților poate fi explicat prin diferiți factori. Astfel, măcinarea perturbă structurile complexe ale peretelui celular, ceea ce face disponibile nutrienții pentru digestie. La rândul ei, măcinarea fină mărește suprafața de contact a furajului, ceea ce îmbunătățește accesibilitatea enzimelor digestive.

Granularea

Următorul pas după măcinare este granularea. Efectele peletării unei diete complete pentru porci asupra digestibilității nutrienților și a utilizării energiei vor depinde, de asemenea, pe mulți factori, cum ar fi compoziția dietei sau măcinarea ingredientelor.

Dietele bogate în subproduse din fibre și semințe oleaginoase vor beneficia mai mult de pe urma procesului de peletizare, datorită reducerii în continuare a dimensiunii particulelor, făcând grăsimile și fibrele mai disponibile pentru digestie.

Pe baza informațiilor disponibile, de regulă, putem spune că peletizarea unei diete europene  (în sensul recomandărilor acceptate în producția de porci din Uniunea Europeană), pentru porci, va crește utilizarea energiei cu aproximativ 2%.

Parametri de performanță

Peletarea reduce consumul de furaj ca urmare a reducerii risipei de furaje, în timp ce se observă o creștere zilnică îmbunătățită. Astfel, eficiența hranei este îmbunătățită la porcii hrăniți cu diete peletate.

Ținând cont de acest lucru, se poate sugera în scenariul actual al prețurilor ridicate la furaje și al prețurilor scăzute la carne să se utilizeze în continuare dieta peletată a porcinelor, pentru a crește utilizarea nutrienților, a menține performanța și a reduce impactul asupra mediului.

În următorii ani, vom avea nevoie de mai multe cercetări cu privire la modul de optimizare a piesei de prelucrare din interiorul fabricilor de furaje pentru a reduce costurile asociate procesării dietelor.

Dimensiunile particulelor

Efectele dimensiunii particulelor și ale sursei de fibre asupra digestibilității la porci au fost intens studiate. Ca urmare, s-a stabilit că dimensiunea particulelor afectează digestibilitatea ileală a nutrienților și a fracțiilor de fibre la porci, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii Centrului pentru Industria Furajelor din Ministerul Agriculturii din China și ai Universității Agricole din China.

Obiectivul studiului a fost acela de a evalua efectele diferitelor dimensiuni ale particulelor de furaj și ale surselor de fibre, asupra digestibilității nutrienților și concentrației de acizi grași cu lanț scurt (SCFA), în diferite segmente intestinale ale porcilor.

Metoda folosită

În total, 18 tuburi cu canulă T în ileonul distal au fost alocate aleatoriu unui aranjament factorial de 3 × 2 grupe de animale, cu 3 diete diferite bogate în fibre, inclusiv tărâțe de porumb (CB), pulpă de sfeclă de zahăr (SBP) și coji de soia (SH), și 2 dimensiuni diferite ale particulelor de furaj.

Experimentul a cuprins 2 perioade și fiecare perioadă a durat 15 zile, inclusiv 10 zile pentru adaptarea dietei, 3 zile pentru recoltarea fecalelor și 2 zile pentru recoltarea digestei ileale.

Digestibilitatea ileală afectată

Rezultatele au indicat că dietele grosiere au scăzut (p < 0,05) digestibilitatea aparentă ileală (AID) a energiei brute (GE), a materiei uscate (MS), a materiei organice (MO), a fibrelor alimentare totale (TDF) și a fibrelor alimentare insolubile (IDF), dar au avut tendința de a crește (p >< 0,10) dispariția din intestinul posterior a GE.

Dimensiunile particulelor de furaj nu au afectat digestibilitatea aparentă a tractului total (ATTD) a nutrienților dietetici, cu excepția extractului eteric (EE), a ajutorului concentrațiilor de aminoacizi (AA) și SCFA din digesta ileală, dar sursele de fibre au avut efecte semnificative asupra (p > < 0,05) dispariția AID și a majorității nutrienților din diete și concentrațiile fecale de SCFA.

Influența sursei de fibre

În privința influenței sursei de fibre au existat efecte interactive (p < 0,05), între dimensiunile particulelor și sursele de fibre asupra dispariției fracțiilor de fibre din intestinului posterior.

Dietele grosiere cu CB au crescut (p >< 0,05) dispariția din intestinul posterior a tdf, fibre alimentare solubile (SDF), IDF, fibre neutre detergente (ANDF), fibre detergente acide (ADF) și celuloză, dar dimensiunea diferită a particulelor de SBP și SH nu a afectat dispariția TDF, ADF și celuloză din  intestinului posterior.