127
În audierea pe care a avut-o la Parlamentul Europeran, luxemburghezul Christian Hansen a răspuns întrebărilor deputaților europeni cu privire la reforma PAC, aderarea Ucrainei și o posibilă schemă de comercializare a carbonului pentru agricultură, potrivit Euractiv.
Accentul pe mediu
În descrierea politicii pe care o va urma, fostul europarlamentar a subliniat condițiile de muncă dificile cu care se confruntă fermierii, bazându-se pe experiența sa personală, inclusiv epuizarea fizică și psihică care le afectează sănătatea mintală.
Luxemburghezul Christophe Hansen, care se descrie drept „un comisar al pământului”, este pe cale să devină următorul șef al agriculturii UE, după ce a navigat fără probleme cu parlamentarii UE. Subliniem că noul comisar are studii de mediu și că a anunțat că va urmări accelerarea
Sentimentul general în sală, precum și pe rețelele de socializare, a fost pozitiv în ceea ce privește performanța lui Hansen, candidatul primind chiar și câteva runde de aplauze de la deputații în Parlamentul European (MEP) în timpul discuției.
Dezbaterea de trei ore a vizat adesea inundațiile devastatoare din Valencia, Spania, care s-au soldat cu peste 200 de victime, dar și cu pierderi milionare pentru sectorul agricol. „Clima îi pune din ce în ce mai mult pe fermierii noștri în pericol”, a remarcat Hansen. Deși și-a exprimat sprijinul clar pentru Green Deal, el a sugerat că unele legislații ar putea beneficia de simplificare.
Fostul europarlamentar a subliniat, de asemenea, condițiile de muncă dificile cu care se confruntă fermierii, bazându-se pe experiența sa personală, inclusiv epuizarea fizică și psihică care le afectează sănătatea mintală.
Hansen a vorbit despre răposatul său frate, care a condus o fermă de familie în Luxemburg înainte de moartea sa recentă într-un accident pe care candidatul l-a atribuit presiunii intense pe care a experimentat-o.
Realist cu privire la PAC
În timpul audierii, viitorul comisar a apărat necesitatea unei Politici Agricole Comune (PAC) „dedicată” și „puternică” pe fondul speculațiilor privind fuziunea subvențiilor agricole cu politica de coeziune a UE. „Puteți conta pe mine pentru a apăra un buget foarte puternic și dedicat pentru PAC”, a adăugat el.
Cu toate acestea, el a fost precaut cu privire la probabilitatea creșterii bugetului PAC, în ciuda solicitărilor din partea multor deputați europeni și a recomandărilor din concluziile Dialogului Strategic.
Într-un efort de a face apel la europarlamentarii de stânga, Hansen a subliniat că „milionarii care primesc bani contribuabililor” nu este intenția PAC și a propus revizuirea problemei redistribuirii obligatorii a fondurilor pentru a sprijini fermierii mai mici.
Prezentând experiența sa de fost membru al Comitetului pentru comerț internațional (INTA) al Parlamentului, Hansen a vorbit despre asigurarea unei concurențe loiale pentru importurile agricole, subliniind în același timp oportunitățile de export pe care acordurile comerciale le oferă producătorilor din UE.
Ucraina, animale și ETS
Hansen a descris potențiala aderare a Ucrainei la UE drept „elefantul din cameră” pentru sectorul agricol, subliniind necesitatea echilibrării potențialului său agricol cu stabilitatea pieței UE. „Extinderea va costa, dar poate ne va permite și să fim mai independenți pe culturile proteice”, a spus Hansen.
A apărut subiectul producerii mai multor culturi proteaginoase în UE, iar Hansen a observat că UE rămâne extrem de „dependentă” și „vulnerabilă” în ceea ce privește aceste importuri, în special pentru hrana animalelor.
În ceea ce privește încurajarea producției și consumului de proteine pe bază de plante ca alternativă la produsele de origine animală, Hansen nu a fost în mod explicit de acord cu Verzii.
„Cred că este dificil să impuneți de sus în jos cine trebuie să mănânce ce”, a spus Hansen, observând că produsele din carne fac parte din dieta echilibrată – și admitând că el ar putea mânca prea multă carne roșie. Hansen și-a menționat, de asemenea, intenția de a actualiza strategia UE pentru proteine, ca parte a unei abordări mai ample a animalelor durabile.
El și-a exprimat rezervele cu privire la crearea unui Sistem de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) pentru sectorul agricol, o idee susținută de Dialogul Strategic, dar abandonată de Noua Zeelandă. „Nu sunt convins că aceasta este abordarea corectă”, a spus el.
În ceea ce privește problema etichetării alimentelor, Hansen a remarcat că UE trebuie să aibă o discuție amănunțită înainte de a schimba regulile privind etichetarea din fața ambalajului, dar a clarificat că aceasta nu este întreaga lui responsabilitate în calitate de viitor comisar, sugerând că aceasta ar putea fi în sarcina următorului Comisarul UE pentru sănătate și siguranță alimentară. (Foto: CE)