677
Confruntate cu nevoia de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, Uniunea Europeană și-a stabilit obiectivul de neutralitate carbon până în 2050. Printre acțiunile propuse care trebuie întreprinse se numără și gestionarea gunoiului de grajd, se arată într-un studiu citat de Pig333.
Un sistem de calcul
În colaborare cu Idele (Institut de l'Élevage) și Itavi (L'institut technique des filières avicole, cunicole et piscicole), IFIP (Institut du porc) a dezvoltat un calculator (în franceză) pentru a afla costul per tonă de CO2 economisită prin schimbarea practicilor de gestionare a gunoiului de grajd la fermele de porci, bovine și păsări. Calculatorul compară gestionarea standard a gunoiului de grajd cu alternative.
În industria porcină, managementul dejectiv standard constă în depozitarea acestuia în gropi de sub hambare și apoi transferarea lui în lagune în aer liber, în timp ce practica alternativă este îndepărtarea zilnică a dejecțiilor prin răzuirea mecanică a gropilor și digestia anaerobă ulterioară.
Diagrama prezintă domeniul de aplicare al emisiilor gazoase luate în considerare de calculatorul dezvoltat de IFIP. Datele tehnice (potențialul metanogenic al efluenților digerați anaerob, arderea biogazului colectat, scurgerile de biogaz etc.) și datele economice (costurile de investiții și operațiuni ale schimbării practicilor) sunt date de instrument, dar pot fi modificate de către utilizator.
Niveluri de reduceri
Îndepărtarea zilnică a nămolului de porc de finisare prin răzuire mecanizată și instalarea unui capac de colectare a biogazului pe laguna de depozitare exterioară (digestie anaerobă psicrofilă) a unei ferme de 300 de scroafe de la făt până la finisare permite o reducere cu 59% a emisiilor directe de gaze cu efect de seră comparativ cu managementul standard, adică cu 671 t mai puțin CO2 eq/an (472 față de 1.143 t CO2 eq/an emis în condiții alternative sau, respectiv, convenționale).
Aceste valori se obțin având în vedere o lagună de stocare acoperită în proporție de 90%, o scurgere de 5% din biogazul colectat, expresia a 29% din potențialul metanogen al nămolului și arderea biogazului colectat.
Îndepărtarea frecventă a nămolului de porc și digestia sa anaerobă reduc emisiile directe de gaze cu efect de seră ale fermei cu mai mult de 50%.
În acest exemplu, în condițiile întâlnite în Franța, cu un cost suplimentar de investiție de 60 EUR/loc pentru răzuirea mecanică, o investiție de 113.000 EUR și un cost de exploatare de 3.000 EUR/an pentru digestia anaerobă psicrofilă, costul pe tonă de CO2e economisit este de 41 de euro.
Cu o subvenție pentru investiții de 40% și economii de încălzire de 10.000 EUR/an prin înlocuirea energiei, acest cost rămas se reduce la jumătate la 20 EUR/t CO2e.
În acest caz, calculele costurilor nu au luat în considerare posibilitatea digestiei anaerobe mezofile și cogenerarea și vânzarea energiei electrice, deși calculatorul permite calcularea tuturor acestor scenarii.
Schema de calcul face posibilă prioritizarea criteriilor tehnice și economice care influențează cel mai mult aceste emisii și identificarea acțiunilor prioritare.