Deși dispun de un potențial enorm, sectoarele de carne și lapte ale României traversează o perioadă extrem de grea, putându-se afirma că, în prezent, în piață se manifestă o degringoladă care crește pe zi ce trece, în special dacă ne referim la zona de carne.

Acest lucru este ilustrat din plin de raportul ”Romanian market of meat and milk products-Outlook 2024-2028”, din care vă prezentăm cele mai importante date și idei, la care se adaugă și câteva previziuni ale USDA, emise ca urmare a eliminării facilităților fiscale pentru fermieri și industria alimentară. Menționăm că cele două analize citează ca surse INS, Ministerul de Finanțe și media.

Producția de carne a României

În anul 2024, România a înregistrat un deficit semnificativ în comerțul cu carne și produse din carne, importând mult mai mult decât a exportat.

Importuri:

• În primele patru luni ale anului 2024, România a importat carne și preparate din carne în valoare de 599 milioane euro.
• În prima jumătate a anului 2024, importurile de carne de porc au depășit 500 milioane euro, în timp ce exporturile au fost de doar 1,2 milioane euro.

Exporturi:

• În primele patru luni ale anului 2024, exporturile de carne și preparate din carne au totalizat 205,3 milioane euro.
• În primele patru luni ale anului 2024, România a exportat animale vii în valoare de 195,8 milioane euro.

Aceste date evidențiază un deficit semnificativ în comerțul cu carne și produse din carne al României, cu importuri considerabil mai mari decât exporturile. Aceasta, în condițiile în care, în anul 2024, România a înregistrat creșteri semnificative în producția de carne la toate speciile de animale și păsări.

Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), în luna octombrie 2024, comparativ cu aceeași perioadă din 2023, s-au înregistrat următoarele creșteri:

·         Bovine: 43.000 capete sacrificate, cu o greutate în carcasă de 6.958 tone.

·         Porcine: 343.000 capete sacrificate, cu o greutate în carcasă de 30.639 tone.

·         Ovine și caprine: 322.000 capete sacrificate, cu o greutate în carcasă de 4.363 tone.

·         Păsări: 29.976 milioane capete sacrificate, cu o greutate în carcasă de 49.975 tone.

Aceste date reflectă o tendință generală de creștere a producției de carne în România în anul 2024, indicând o consolidare a sectorului zootehnic național.

Creștere constantă

Conform datelor disponibile, piața cărnii din România a înregistrat o creștere constantă în ultimii ani și se preconizează că această tendință va continua. Dacă ne referim la nivelul vânzărilor în 2024 și prognozele pentru anul 2028, se estimează că vânzările de carne în România vor ajunge la aproximativ 3,9 miliarde de euro, pornind de la 3,5 miliarde de euro în 2023, ceea ce reprezintă o rată anuală de creștere de 1,5%.

Consumul va continua să crească, dar foarte puțin, de la 1,31 milioane de tone metrice în 2023, la 1,33 milioane de tone metrice până în 2028, indicând o rată anuală de creștere de doar 0,2%.

Producția de carne este proiectată să rămână relativ constantă, cu o ușoară creștere,  de la 1,069 milioane de tone metrice în 2023 la 1,070 milioane de tone metrice până în 2028.

În 2023, România s-a clasat pe locul 15 în ceea ce privește vânzările de carne, fiind depășită de Ungaria, cu 3,5 miliarde de euro, în condițiile în care liderii pieței europene sunt Franța, Spania și Italia.

Ținând cont de nivelul minim al creșterii, se prevede că veniturile din procesarea cărnii în România vor atinge 1,100 milioane de euro, până în 2026, cu o creștere anuală de 1,3% față de 1,080 milioane de euro.

Iar dacă ne referim la sortimentație, raportul afirmă că producția de cârnați și produse similare va fi prevalentă, fiind estimată să crească atât în valoare, cât și în volum, între 2024 și 2028.

Din punct de vedere al investițiilor,se anticipează că acestea vor continua în sectorul procesării cărnii, cu o creștere a cifrei de afaceri și a producției în perioada 2024-2028.

Aceste date oferă o perspectivă asupra evoluției pieței cărnii din România în perioada 2024-2028, evidențiind o creștere moderată în vânzări și consum, cu o producție relativ stabilă.

Principalii jucători

Conform datelor disponibile la nivelul anului 2022, principalele companii din industria cărnii din România, în funcție de cifra de afaceri și performanțele financiare recente, sunt:

1-Smithfield România: Parte a grupului chinez WH Group, Smithfield este liderul producătorilor și procesatorilor de carne din România. În 2022, compania a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 1,28 miliarde lei, menținându-se la nivelul anului anterior. Cu toate acestea, pierderile au crescut la 3,1 milioane lei, iar numărul mediu de angajați a scăzut la 2.507.

2-Aaylex One: Deținătorul brandului de carne de pui CocoRico, Aaylex a raportat în 2022 o cifră de afaceri de 1,14 miliarde lei, marcând o creștere semnificativă față de anul precedent. Totuși, compania a înregistrat pierderi de 108 milioane lei, iar numărul mediu de angajați a fost de 1.972.

3-Transavia: Unul dintre cei mai mari producători de carne de pui din România, Transavia a raportat în 2022 o cifră de afaceri de 991 milioane lei, în creștere cu 25% față de anul anterior. Profitul net a fost de 205 milioane lei, iar compania a avut 1.979 de angajați.

4-Unicarm: Controlată de omul de afaceri Vasile Lucuț din Satu Mare, Unicarm a înregistrat în 2022 o cifră de afaceri de 965 milioane lei, cu o creștere de 35% față de 2021. Profitul net a fost de 19 milioane lei, iar numărul mediu de angajați a fost de 2.656.

5-Agricola International: Compania din Bacău a raportat pentru 2022 o cifră de afaceri de 765 milioane lei, în creștere cu 48% față de anul anterior. Profitul net a fost de 79 milioane lei, iar numărul de angajați a fost de 1.914.

6-Elit SRL (acum, în proprietatea nou înființatului holding Comtim): Achiziționată în 2017 de Smithfield, Elit a înregistrat în 2022 o cifră de afaceri de 742 milioane lei, cu o creștere de 16% față de 2021. Profitul net a fost de 74 milioane lei, iar compania a avut 1.867 de angajați.

7-Cris-Tim Family Holding SRL: Compania a raportat în 2022 o cifră de afaceri de 611 milioane lei, în creștere cu 28% față de anul anterior. Profitul net a scăzut la 5 milioane lei, iar numărul de angajați a fost de 1.996.

8-Caroli Foods: Deținută de grupul mexican Sigma Alimentos, Caroli Foods a înregistrat în 2022 o cifră de afaceri de 545 milioane lei, cu o creștere de 14% față de 2021. Compania a raportat pierderi de 3,3 milioane lei și a avut 1.118 angajați.

9-Scandia Food: Producătorul a raportat în 2022 o cifră de afaceri de 533 milioane lei, în creștere cu aproape 38% față de anul anterior. Profitul net a fost de 59 milioane lei, iar numărul de angajați a fost de 718.

10-Diana SRL: Compania din Râmnicu Vâlcea a înregistrat în 2022 o cifră de afaceri de 385 milioane lei, cu o creștere de 38% față de 2021. Profitul net a fost de 17 milioane lei, iar numărul de angajați a fost de 594.

Aceste companii domină piața cărnii din România, contribuind semnificativ la producția și procesarea cărnii la nivel național.

Producția de lapte

În anul 2024, sectorul laptelui din România a înregistrat evoluții semnificative atât în producție, cât și în efectivele de vaci de lapte.

Producția de lapte:

• În primele patru luni ale anului 2024, cantitatea de lapte de vacă colectată a crescut cu peste 5% comparativ cu aceeași perioadă din 2023.
• În luna aprilie 2024, cantitatea de lapte colectată a crescut cu 4,9% față de martie 2024 și cu 9% față de aprilie 2023.
• În luna mai 2024, cantitatea de lapte de vacă colectată a crescut cu 9,5% față de luna aprilie 2024.

Efectivele de vaci de lapte:

• La 1 iunie 2024, România avea un efectiv total de 1,835 milioane de bovine, în creștere cu 0,1% față de aceeași perioadă din anul precedent.
• Efectivul matcă (vaci pentru lapte, bivolițe și juninci pentru reproducție) era de 1,203 milioane de capete, în creștere cu 0,4% față de anul anterior.

Aceste date indică o tendință pozitivă în sectorul laptelui din România, cu creșteri semnificative ale producției și o ușoară expansiune a efectivelor de vaci de lapte.

Creștere constantă a industriei de lactate

Conform datelor disponibile, piața produselor lactate din România a înregistrat o creștere constantă în ultimii ani și se preconizează că această tendință va continua în perioada 2024-2028.

Referitor la nivelul vânzărilor în 2024 și prognozele pentru anul 2028, raportul reține că acestea vor crește, de la 1,73 miliarde de euro în 2023, la 1,93 miliarde de euro până în 2028, ceea ce reprezintă o rată anuală de creștere de 1,5%.

Producția de produse lactate este proiectată să crească de la 1,43 miliarde de euro,  în 2023, la 1,56 miliarde de euro până în 2028, indicând o rată anuală de creștere de 1,2%.

La rândul său, consumul de produse lactate în România este estimat să crească de la aproximativ 1,18 miliarde de kilograme, în 2023, la aproximativ 1,33 miliarde de kilograme până în 2028, cu o rată anuală de creștere de 1,9%.

Analizând tendințele de consum și preferințele consumatorilor, în raport se subliniază că creșterea conștientizării beneficiilor pentru sănătate ale produselor lactate va determina o cerere mai mare pentru produse premium, organice și fortificate.

Cât privește canalele de distribuție, se reține căextinderea comerțului electronic și a canalelor de retail moderne facilitează accesul consumatorilor la o varietate mai largă de produse lactate, în special în zonele urbane.

La aceste previziuni, în general, pozitive, trebuie spus căprogramele guvernamentale care vizează îmbunătățirea standardelor de siguranță alimentară și sprijinirea producției locale contribuie la asigurarea unei oferte constante de produse lactate de înaltă calitate.

Se poate spune, deci, că piața produselor lactate din România se află pe un trend ascendent, cu creșteri anticipate în vânzări, producție și consum în perioada 2024-2028, susținute de schimbările în preferințele consumatorilor și de dezvoltările din sectorul de retail.

Principalele companii din piața produselor lactate din România

Analizând datele din piață, raportul referitor la piața lactatelor din România evidențiază ca principali actori următoarele companii:

• Unternehmensgruppe Theo Müller S.e.c.s.
• S.C. Prodlacta S.A.
• Royal FrieslandCampina N.V.
• Lactalis South Africa (Pty) Ltd.
• Hellenic Dairies S.A.
• Dr. August Oetker
• Bonafarm Group
• Agroserv Măriuța SRL

Aceste firme joacă un rol semnificativ pe piața produselor lactate din România, contribuind la diversificarea ofertei și la satisfacerea cererii în creștere pentru produse lactate de calitate.

Conform datelor financiare disponibile pentru anul 2023, iată cifrele de afaceri ale principalelor companii din piața produselor lactate din România, publicate de Raport:

1.     Albalact (parte a grupului Lactalis):

Cifra de afaceri: 1,15 miliarde lei, în creștere cu 7,2% față de 2022.

Profit net: 21 milioane lei, în scădere față de 25 milioane lei în 2022.

2.     Danone România:

Cifra de afaceri: aproximativ 1,1 miliarde lei, marcând o creștere de 18% față de anul precedent.

Profit net: aproape 70 milioane lei, de peste cinci ori mai mare decât în 2022.

3.     Lactalis România:

Cifra de afaceri: 756,4 milioane lei în 2023, în creștere cu 4% față de 727,5 milioane lei în 2022.

Profit net: 104,8 milioane lei, o creștere semnificativă față de 4,5 milioane lei în 2022.

Număr mediu de angajați: 275.

4.     Agroserv Măriuța (Lăptăria cu Caimac):

Cifra de afaceri: 80 milioane lei, în creștere cu 10% față de 2022.

Rezultat operațional: 4,3 milioane lei, o majorare cu 27% comparativ cu anul precedent.

Pierdere netă: 2,3 milioane lei, față de pierderea netă de 1,9 milioane lei din 2022.

5.     Prodlacta:

Cifra de afaceri: Informațiile financiare detaliate pentru 2023 nu sunt disponibile public.

6.     Five Continents Group (Botoșani):

Cifra de afaceri: Datele financiare pentru 2023 nu sunt disponibile public.

7.     Lactate Solomonescu:

Cifra de afaceri: Informațiile financiare pentru 2023 nu sunt disponibile public.

8.     Napolact (parte a grupului FrieslandCampina):

Cifra de afaceri: Datele financiare specifice pentru Napolact în 2023 nu sunt publice.

9.     Mirdatod Prod (Mirdatod)

Cifra de afaceri: Informațiile financiare pentru 2023 nu sunt disponibile public.

10.                         Simultan:

Cifra de afaceri: Datele financiare pentru 2023 nu sunt disponibile public.

Aceste date evidențiază o creștere generală în sectorul produselor lactate din România în 2023, cu performanțe notabile ale principalilor jucători de pe piață.

Pentru companiile menționate, datele financiare detaliate pentru anul 2023 nu au fost disponibile public, la data întocmirii raportului, fiind menționat doar locul în clasamentul primilor zece companii.

Producția de lapte și lactate

Citând surse INS, raportul menționează că, în luna mai 2024, cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploatațiile agricole și centrele de colectare de către unitățile procesatoare a crescut cu 9,5% față de luna precedentă.

În privința tendințelor de consum s-a observat o creștere a consumului de lapte proaspăt, în timp ce laptele UHT a înregistrat o ușoară scădere. Laptele integral a cunoscut o evoluție pozitivă, indicând o preferință crescută pentru produsele cu conținut ridicat de grăsime.

Ca urmare a plafonării adaosului comercial,în august 2024, prețul iaurtului a scăzut cu 10,5% față de luna iunie, însă consumul de iaurturi a cunoscut fluctuații sub impactul inflației, cu o ușoară scădere în volumele de vânzări.

În schimb, a existat o creștere a interesului pentru brânzeturile produse local, consumatorii manifestând o preferință pentru produsele tradiționale și artizanale.  Ca urmare, în august 2024, prețul brânzei telemea a scăzut cu 16,38%, față de luna iunie, influențând pozitiv volumul vânzărilor.

Cât privește consumul de unt și smântână, în anul 2024 s-a observat o stabilitate. Aceste categorii au menținut un consum relativ constant, fără variații semnificative în volumele de vânzări.

Comerțul internațional cu lapte și lactate al României

În privința comerțului internațional cu lapte și lactate, informațiile sunt, pe de o parte, contradictorii, pe de altă parte, îngrijorătoare.

Importuri

Cu toate tendințele pozitive, în anul 2024, România a înregistrat o creștere semnificativă a importurilor de lapte brut, comparativ cu anul anterior. În primele zece luni ale anului 2024, unitățile de procesare au importat 129.258 tone de lapte, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 30% față de aceeași perioadă din 2023, când importurile s-au ridicat la 89.463 tone.

Această tendință ascendentă a importurilor de lapte brut a fost observată și în lunile anterioare ale anului 2024. De exemplu, în luna februarie 2024, cantitatea de lapte brut importată a crescut cu 40,5% față de luna corespunzătoare din anul precedent.

Această creștere a importurilor poate fi atribuită diverselor factori, inclusiv fluctuațiilor producției interne, cerințelor pieței și strategiilor comerciale ale unităților de procesare.

În anul 2024, România a înregistrat o creștere semnificativă a importurilor de lapte brut, esențial pentru procesarea și producția de produse lactate. În primele zece luni ale anului, importurile au totalizat 129.258 tone, marcând o creștere de aproape 30% față de aceeași perioadă din 2023, când s-au importat 89.463 tone.

Această creștere a importurilor de lapte brut a avut un impact direct asupra producției de produse lactate. De exemplu, în luna septembrie 2024, producția de brânzeturi a fost de 8.443 tone, în scădere cu 11,3% față de luna august 2024, în timp ce producția de unt a crescut cu 9,9% în aceeași perioadă, totalizând 847 tone.

Aceste date sugerează o dependență crescută a industriei lactatelor din România de importurile de lapte brut pentru a satisface cerințele pieței interne și pentru a susține producția de produse lactate.

Exporturi

În anul 2024, România a înregistrat o creștere semnificativă a exporturilor de lapte și produse lactate. În primele două luni ale anului, exporturile au totalizat 55 de milioane de euro, marcând o creștere de peste 300% față de aceeași perioadă din anul precedent.

Această expansiune a exporturilor poate fi atribuită diverselor factori, inclusiv îmbunătățirii calității produselor, diversificării piețelor de desfacere și creșterii cererii internaționale pentru produsele lactate românești.

Este important de menționat că, în paralel cu creșterea exporturilor, România a înregistrat și o creștere a importurilor de lapte brut, ceea ce sugerează o dinamică complexă a pieței interne și externe de lactate.

Această tendință ascendentă a exporturilor reflectă potențialul sectorului lactatelor din România și capacitatea sa de a răspunde cerințelor pieței internaționale.

Tendințe generale pentru produsele din carne și lactate

Ca notă generală, trebuie spus că inflația a influențat comportamentul de consum, determinând fluctuații în volumele de vânzări și o orientare către produse cu un raport calitate-preț mai bun.

Măsurile de reglementare și intervențiile guvernamentale, precum plafonarea adaosurilor comerciale, au avut un impact direct asupra prețurilor și, implicit, asupra consumului.

În concluzie, anul 2024 a adus schimbări semnificative, în special în piața lactatelor din România, cu variații notabile în consum și prețuri pe diferite categorii de produse, influențate de factori economici și reglementări.

Din păcate, anularea facilităților fiscale pentru companiile din sectorul procesării cărnii și laptelui în România, programată pentru 2025, va avea implicații semnificative asupra industriei agroalimentare.

Iată câteva impacturi anticipate:

1.     Creșterea costurilor salariale: Eliminarea scutirilor de taxe pentru angajați va majora cheltuielile cu forța de muncă, afectând profitabilitatea companiilor.

2.     Reducerea competitivității: Costurile operaționale mai mari pot diminua capacitatea firmelor românești de a concura pe piețele interne și externe, favorizând importurile.

3.     Risc de falimente și pierderi de locuri de muncă: Creșterea cheltuielilor fără o compensare adecvată poate duce la închideri de afaceri și disponibilizări în lanțul de producție și procesare.

4.     Scăderea investițiilor în sector: Incertitudinea fiscală și marjele de profit reduse pot descuraja investițiile în tehnologii noi și extinderea capacităților de producție.

5.     Afectarea securității alimentare: O producție internă diminuată poate crește dependența de importuri, vulnerabilizând piața alimentară națională.

Ca reacții din partea industriei, menționăm că reprezentanții sectorului agricol și alimentar și-au exprimat îngrijorarea față de aceste măsuri, subliniind riscurile asociate și solicitând reevaluarea deciziilor pentru a proteja industria națională. (Foto: Freepik)