Sectoarele românești de carne și lapte se află în plin iureș din varii motive. Care este imaginea acestora în momentul de față, și care va fi evoluția lor pe termen mediu? Iată o analiză realizată pe baza celor mai credibile surse.

Tablou european

În anul 2024, producția de carne în Uniunea Europeană a reflectat tendințe variate în funcție de specie și de tipul produselor din carne. Conform datelor furnizate de Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO), producția de carne de porc a înregistrat o ușoară scădere față de anii precedenți, influențată de factori precum pesta porcină africană și cererea fluctuantă pe piața globală.

În contrast, producția de carne de pasăre a continuat să crească, datorită costurilor de producție mai scăzute și preferințelor consumatorilor pentru carnea de pui considerată mai sănătoasă. Producția de carne de vită a rămas relativ stabilă, deși preocupările legate de impactul asupra mediului și de bunăstarea animalelor au determinat unele schimbări în practicile de creștere și în cererea consumatorilor.

În ceea ce privește produsele din carne, industria europeană a continuat să se diversifice pentru a răspunde cerințelor pieței. Conform datelor Eurostat, producția de carne ambalată a crescut, reflectând tendința consumatorilor către produse convenabile și ușor de preparat.

Sectorul mezelurilor a înregistrat o cerere constantă, în special pentru produsele tradiționale și cele cu indicație geografică protejată. De asemenea, segmentul ready meal care include carne a cunoscut o expansiune, pe fondul stilului de viață tot mai alert al consumatorilor și al preferinței pentru soluții rapide de masă.

Privind spre perioada 2025-2030, se anticipează că producția de carne în Uniunea Europeană va continua să evolueze sub influența mai multor factori. Conform previziunilor Comisiei Europene, producția de carne de porc ar putea stagna sau chiar scădea ușor, din cauza preocupărilor legate de sănătatea animalelor și a schimbărilor în preferințele consumatorilor.

Pe de altă parte, se preconizează că producția de carne de pasăre va continua să crească, datorită eficienței producției și a percepției pozitive din partea consumatorilor. Producția de carne de vită ar putea înfrunta provocări legate de sustenabilitate și de cererea în scădere, însă inițiativele de promovare a practicilor agricole durabile ar putea stabiliza acest sector.

În ceea ce privește produsele din carne, se așteaptă ca tendința către produse convenabile și de calitate superioară să se mențină. Industria va trebui să se adapteze la cerințele tot mai stringente ale consumatorilor privind transparența, sustenabilitatea și bunăstarea animalelor.

Inovațiile în ambalare, dezvoltarea de produse noi și adaptarea la reglementările europene vor juca un rol crucial în succesul acestui sector în următorii ani.

Producția de carne în România

În România, producția de carne și a produselor din carne a înregistrat evoluții semnificative în anul 2024, influențate de factori economici, politici agricole și preferințele consumatorilor.

Conform datelor disponibile, sectorul cărnii de porc a fost afectat de provocări precum pesta porcină africană, ceea ce a dus la o scădere a producției interne. Pentru a satisface cererea internă, România a recurs la importuri din alte state membre ale Uniunii Europene, în special din Germania și Spania.

În contrast, producția de carne de pasăre a cunoscut o creștere, datorită investițiilor în modernizarea fermelor și adaptării la standardele europene. Acest sector a beneficiat de sprijin prin intermediul Politicii Agricole Comune, ceea ce a permis producătorilor români să își extindă capacitățile și să îmbunătățească calitatea produselor. De asemenea, carnea de pasăre românească a câștigat teren pe piețele externe, exporturile crescând către țări precum Italia și Grecia.

Producția de carne de vită a rămas relativ constantă, însă a fost influențată de schimbările în preferințele consumatorilor, care se îndreaptă tot mai mult către produse percepute ca fiind mai sănătoase și sustenabile. Pentru a răspunde acestei tendințe, fermierii români au început să adopte practici agricole mai prietenoase cu mediul, beneficiind de programe de sprijin oferite de Uniunea Europeană.

În ceea ce privește produsele din carne, industria românească a continuat să se diversifice. Producția de carne ambalată a crescut, reflectând preferința consumatorilor pentru produse convenabile și ușor de preparat.

De asemenea, sectorul mezelurilor a înregistrat o cerere constantă, în special pentru produsele tradiționale, cum ar fi ”Salinate de Turda”, care a obținut indicație geografică protejată la nivel european sau, deja, clasicul Salam de Sibiu. Segmentul ready meal care include carne a cunoscut o expansiune, pe fondul stilului de viață tot mai alert al consumatorilor și al preferinței pentru soluții rapide de masă.

Evoluția consumului

În anul 2024, industria mezelurilor din România a înregistrat o serie de evoluții notabile. Conform datelor disponibile, piața produselor din carne procesată a crescut în valoare, atingând 1,3 miliarde de dolari, însă această creștere a fost influențată de majorarea prețurilor, în timp ce volumul vânzărilor a rămas relativ constant.

În ceea ce privește consumul, românii au cheltuit aproximativ 4,3 miliarde de lei anual pe mezeluri, indicator care a crescut în ultimii ani. În primul semestru al anului 2024, datele companiei de cercetare Market Vector au arătat o ușoară majorare a cheltuielilor românilor pe acest tip de produse. Cu toate acestea, s-a observat o scădere a volumelor, cu 4,4% comparativ cu anul precedent, ceea ce indică faptul că românii au cumpărat cantitativ mai puțin, probabil din cauza creșterii prețurilor.

Preferințele de consum au arătat că 55% dintre românii din mediul urban au optat pentru produse ambalate tip baton, în timp ce 44% au preferat mezelurile vrac feliat. De asemenea, 2 din 10 consumatori de mezeluri din mediul urban au obișnuit să cumpere produse vrac tip baton.

În primele patru luni ale anului 2024, România a importat carne și preparate din carne în valoare de 599 milioane de euro, conform datelor Institutului Național de Statistică.

În concluzie, deși piața mezelurilor din România a înregistrat creșteri în termeni valorici în 2024, volumul consumului a scăzut ușor, reflectând o ajustare a comportamentului consumatorilor în fața creșterii prețurilor și a preferințelor în schimbare.

Ce va fi?

Privind spre perioada 2025-2030, se anticipează că producția de carne în România va continua să evolueze sub influența mai multor factori. Producția de carne de porc ar putea stagna sau chiar scădea ușor, din cauza preocupărilor legate de sănătatea animalelor și a schimbărilor în preferințele consumatorilor.

Pe de altă parte, se preconizează că producția de carne de pasăre va continua să crească, datorită eficienței producției și a percepției pozitive din partea consumatorilor. Producția de carne de vită ar putea înfrunta provocări legate de sustenabilitate și de cererea în scădere, însă inițiativele de promovare a practicilor agricole durabile ar putea stabiliza acest sector.

În ceea ce privește produsele din carne, se așteaptă ca tendința către produse convenabile și de calitate superioară să se mențină. Industria va trebui să se adapteze la cerințele tot mai stringente ale consumatorilor privind transparența, sustenabilitatea și bunăstarea animalelor. Inovațiile în ambalare, dezvoltarea de produse noi și adaptarea la reglementările europene vor juca un rol crucial în succesul acestui sector în următorii ani.

În anul 2024, industria mezelurilor din România a înregistrat o serie de evoluții notabile. Conform datelor disponibile, piața produselor din carne procesată a crescut în valoare, atingând 1,3 miliarde de dolari, însă această creștere a fost influențată de majorarea prețurilor, în timp ce volumul vânzărilor a rămas relativ constant.

Care este ponderea produselor private label?

În România, produsele private label (mărcile proprii ale retailerilor) au câștigat o prezență semnificativă în sectorul alimentar, inclusiv în categoria produselor din carne. Deși nu există date publice specifice privind ponderea exactă a produselor din carne private label în raport cu mărcile de firmă, se pot evidenția câteva tendințe generale:

• Ponderea mărcilor proprii în retailul alimentar: Conform unei analize, mărcile private au atins 20% din vânzări în hipermarketurile din România în 2024.
• Strategia retailerilor: Anumiți retaileri, precum Lidl, se bazează predominant pe produse marcă proprie în portofoliul lor.

De asemenea, în cadrul rețelei Auchan, 90% dintre produsele din gama alimentară provin de la companii românești, iar peste 85% dintre furnizori sunt locali, incluzând și producători ultralocali.

Având în vedere aceste informații, este evident că produsele private label dețin o cotă semnificativă în piața românească de retail alimentar. Cu toate acestea, fără date specifice pentru categoria produselor din carne, nu se poate stabili cu exactitate procentul acestora în raport cu mărcile de firmă.

Transformarea sectorului laptelui și al lactatelor

Piața laptelui și a produselor lactate din România a cunoscut transformări semnificative în ultimii ani, influențate de factori precum producția internă, importurile și exporturile. Conform datelor disponibile, producția de lapte în România este împărțită în trei categorii principale: lapte destinat procesării, lapte pentru vânzări directe și lapte pentru autoconsum tehnologic.

Astfel, anual, se produc aproximativ 1,2 milioane de tone de lapte pentru procesare, 2 milioane de tone pentru vânzări directe și 1 milion de tone pentru autoconsum tehnologic.

În ceea ce privește importurile, România se bazează semnificativ pe produse lactate din alte țări pentru a satisface cererea internă. Importurile asigură 60% din consumul de produse lactate în România, ceea ce plasează țara printre marii consumatori de lapte din Europa per capita, depășind țări precum Germania, Austria, Polonia și Spania.

Datele indică faptul că România importă anual aproximativ 220 de milioane de litri de lapte.

Principalele produse lactate importate și țările de origine sunt:

• Lapte crud: 32.500 tone pe lună, provenind în principal din Ungaria (45%), Bulgaria (30%) și Polonia (15%).
• Lapte de consum: 18.600 tone pe lună, importat din Germania (35%), Ungaria (25%) și Slovacia (20%).
• Unt: 4.800 tone pe lună, cu origini în Polonia (40%), Germania (30%) și Franța (15%).
• Brânzeturi: 7.200 tone pe lună, importate din Germania (25%), Italia (20%) și Grecia (15%).
• Iaurt: 5.300 tone pe lună, provenind din Germania (30%), Bulgaria (25%) și Franța (15%).

Exporturile de produse lactate ale României sunt mai reduse comparativ cu importurile, ceea ce reflectă un deficit comercial în acest sector. Deși datele specifice privind cantitățile exportate și destinațiile acestora nu sunt detaliate în sursele disponibile, se poate observa că producția internă nu reușește să acopere pe deplin cererea internă, ceea ce duce la o dependență crescută de importuri.

Se poate spune, așadar, că piața laptelui și a produselor lactate din România se caracterizează printr-o producție internă semnificativă, dar insuficientă pentru a satisface cererea internă, ceea ce conduce la importuri considerabile din diverse țări europene.

Pentru a reduce acest deficit, ar fi necesare investiții în creșterea producției interne și în eficientizarea proceselor de producție, astfel încât România să devină mai puțin dependentă de importuri și să își consolideze poziția pe piața europeană a produselor lactate.

Ce spune OPL?

Observatorul Pieței Laptelui al Uniunii Europene (OPL) oferă date detaliate despre producția, importurile și exporturile de lapte și produse lactate în statele membre, inclusiv România. Conform datelor disponibile, producția de lapte în România a înregistrat fluctuații în ultimii ani. În primele șase luni ale anului 2024, cantitatea de lapte de vacă colectată de unitățile procesatoare a crescut cu 3,7% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Importurile de lapte brut au crescut semnificativ în aceeași perioadă. În luna iunie 2024, importurile de lapte au aproape s-au dublat față de aceeași lună din 2023, iar în primele șase luni ale anului 2024, unitățile de procesare au importat cu 50% mai mult lapte comparativ cu aceeași perioadă din 2023.

În ceea ce privește producția de produse lactate, în primele zece luni ale anului 2024, cea mai mare creștere a fost înregistrată la unt, cu un avans de 9,3%, de la 8.447 tone în aceeași perioadă din 2023 la 9.230 tone.

Dar, ce zice CLAL?

Piața laptelui și a produselor lactate din România a înregistrat evoluții semnificative în ultimii ani, influențate de factori precum producția internă, importurile și exporturile. Conform datelor centralizate de CLAL.it, un portal specializat în analiza pieței lactatelor, producția de lapte în România a cunoscut fluctuații, reflectând atât provocările, cât și oportunitățile din sectorul agricol românesc.

Datele disponibile indică o producție anuală de lapte de vacă de aproximativ 4,5 milioane de tone. Această producție este influențată de factori precum condițiile meteorologice, structura fermelor și politicile agricole. Majoritatea fermelor din România sunt de dimensiuni mici și medii, ceea ce poate limita eficiența producției și capacitatea de investiție în tehnologii moderne.

Importurile de lapte și produse lactate:

România importă o gamă variată de produse lactate pentru a satisface cererea internă. Importurile de lapte brut au crescut semnificativ în ultimii ani, în special din țări precum Ungaria, Polonia și Cehia. De asemenea, produse precum brânzeturile, untul și iaurturile sunt importate în cantități considerabile, reflectând preferințele consumatorilor pentru diverse sortimente și branduri internaționale.

Exporturile de lapte și produse lactate:

Exporturile României în sectorul lactatelor sunt mai reduse comparativ cu importurile. Principalele produse exportate includ brânzeturile și laptele praf, destinate în special piețelor din țările vecine și din Orientul Mijlociu. Cu toate acestea, volumul exporturilor rămâne modest, indicând un potențial neexploatat pe deplin în acest sector.

Analiza pe categorii de produse:

• Lapte de consum: Producția internă acoperă o parte semnificativă din cererea locală, însă importurile completează oferta, în special în ceea ce privește laptele UHT și sortimentele premium.
• Brânzeturi: România produce o varietate de brânzeturi tradiționale, însă importurile de brânzeturi maturate și specialități din țări precum Franța, Italia și Germania sunt în creștere, reflectând diversificarea gusturilor consumatorilor.
• Unt: Producția internă de unt este complementată de importuri, în special din țările vest-europene, pentru a satisface cererea pieței locale.
• Iaurt și alte produse fermentate: Acest segment a cunoscut o creștere, atât în producția internă, cât și în importuri, datorită popularității crescânde a acestor produse în rândul consumatorilor români.

Orientarea spre private label

Piața laptelui și a produselor lactate din România este caracterizată de o producție internă semnificativă, dar și de o dependență considerabilă de importuri pentru a satisface cererea diversificată a consumatorilor.

Pentru a reduce deficitul comercial în acest sector, ar fi esențială creșterea competitivității producătorilor locali prin investiții în tehnologii moderne, îmbunătățirea calității produselor și adaptarea la preferințele în schimbare ale consumatorilor.

În România, mărcile private dezvoltate de retaileri au ajuns să dețină 18,5% din piața bunurilor de larg consum, conform unei analize recente a companiei de cercetare de piață Nielsen.

În ceea ce privește sectorul produselor lactate, mărcile private ale marilor rețele de magazine au ajuns la o cotă de 22% din vânzările totale de produse lactate din retail.

De asemenea, un studiu realizat de MEDNET Marketing Research Center a relevat că mai mult de jumătate dintre locuitorii din mediul urban (52,6%) au declarat că au achiziționat în ultimul an mărci private de lactate, incluzând produse precum laptele, iaurtul și smântâna.

Aceste date subliniază tendința crescândă a consumatorilor români de a opta pentru produse lactate sub mărci private, influențată de factori precum prețul competitiv și încrederea în calitatea acestor produse. (Foto: Freepik)