În primăvara anului 2025, două dintre cele mai mari cooperative lactate din Europa, Arla Foods din Danemarca și DMK din Germania, au anunțat o fuziune istorică. Această unificare a dat naștere celei mai mari cooperative lactate de pe continent, reprezentând peste 12.000 de fermieri și generând venituri anuale de aproximativ 19 miliarde de euro, notează Euractiv.

Deși oficialii celor două companii au prezentat fuziunea ca o strategie menită să consolideze reziliența în fața scăderii anticipate a producției de lapte în Europa, mulți fermieri privesc această mișcare cu scepticism și îngrijorare.

Ei se tem că această consolidare va accentua dezechilibrele existente în lanțul de aprovizionare, reducând și mai mult puterea lor de negociere și împingându-i spre marginea pieței.​

Nemulțumirile fermierilor nu sunt noi. În mai 2024, aproximativ o sută de fermieri au protestat în fața instituțiilor Uniunii Europene din Bruxelles, cerând o legislație care să interzică vânzarea produselor lactate sub costul de producție.

Kjartan Poulsen, președintele European Milk Board, a subliniat că, în multe cazuri, costurile de producție ale laptelui depășesc prețurile de vânzare, ceea ce face ca activitatea să fie nesustenabilă pentru mulți producători.​

În Italia, situația este deosebit de gravă. Potrivit lui Roberto Cavaliere, președintele Asociației Producătorilor de Lapte din Valea Po, costurile medii de producție se situează între 60 și 65 de cenți pe litru, în timp ce prețul de vânzare este de aproximativ 50 de cenți. Această discrepanță a dus la închiderea a aproape 90.000 de ferme între 1997 și 2023.​

În acest context, fuziunea dintre Arla și DMK este percepută de mulți fermieri ca o amenințare suplimentară. Temerile lor se concentrează pe posibilitatea ca această mega-cooperativă să dicteze prețurile și condițiile de piață, lăsând micii producători fără alternative viabile.​

Pentru a aborda aceste preocupări, Comisia Europeană a propus în decembrie 2024 o serie de măsuri menite să echilibreze puterea de negociere în lanțul alimentar. Printre acestea se numără introducerea contractelor scrise obligatorii și mecanisme de mediere pentru soluționarea disputelor între fermieri și cumpărători . De asemenea, se propune consolidarea organizațiilor de producători pentru a le oferi fermierilor o voce mai puternică în negocieri.​

Cu toate acestea, liderii fermierilor consideră că aceste măsuri sunt insuficiente. Ei solicită reforme structurale care să asigure prețuri corecte și sustenabilitate pe termen lung. European Milk Board a lansat un apel pentru o reglementare la nivelul UE care să interzică vânzarea produselor agricole sub costul de producție și să introducă mecanisme de prevenire a crizelor, cum ar fi reducerea voluntară a producției în perioadele de supraproducție .​

În concluzie, fuziunea dintre Arla și DMK evidențiază tensiunile crescânde din sectorul lactatelor european. În timp ce marile cooperative caută să-și consolideze poziția pe piață, fermierii mici și mijlocii se luptă pentru supraviețuire într-un sistem pe care îl percep ca fiind inechitabil. Fără intervenții decisive și reforme profunde, riscul este ca tot mai mulți producători să fie nevoiți să renunțe la activitatea lor, afectând nu doar economia rurală, ci și securitatea alimentară a Europei.​ (Foto: Freepik)