(Comunicat) Prezent la Bruxelles, în cadrul președinției României la Comisia Uniunii Europene, domnul ministru Petre Daea a avut o intervenție. Iată textul:   ”Mulțumesc pentru că mi-ați dat puterea de a interveni, mi-ați dat siguranța colaborării, motiv pentru care îngăduiți-mi să intru în spațiul acesta de lucru pornind în prezentarea pe care eu sunt obligat să o fac aici în Comisia de specialitate, pe care astăzi, cu onoare, vreau s-o salut. Stimați membri ai Comitetului ENVI, Doamnelor și domnilor europarlamentari, Am deosebita plăcere și onoare de a mă afla astăzi aici, în fața dvs., pentru a vă prezenta prioritățile Președinției române a Consiliului Uniunii Europene.   Cu această ocazie, îngăduiți-mi să vă transmit salutul de respect al fermierilor români, al lucrătorilor din industria alimentară, al consumatorilor de produse agro-alimentare, beneficiari ai politicilor elaborate și aprobate de dumneavoastră. Pentru România, este un moment deosebit de important, fiind prima dată când exercită acest mandat, la exact 12 ani de la aderare.   Urmează pentru noi toți o perioadă extrem de dinamică, marcată de o serie de evenimente foarte importante pentru viitorul Uniunii, evenimente care se vor succeda rapid și vreau să vă asigur că vom face tot ceea ce este necesar pentru a ne îndeplini rolul de mediator imparțial (honest brocker) și pentru a contribui la avansarea proiectului european.   Summit-ul de la Sibiu din 9 mai 2019 va reprezenta un moment important în proiecția privind viitorul unei Uniuni mai puternice, mai unite, mai coezive și mai democratice. Evenimentul la nivel înalt va oferi oportunitatea sensibilizării cetățenilor europeni asupra rezultatelor concrete ale deciziilor formulate la nivelul Uniunii Europene şi reformelor necesare pentru a avansa și, în același timp, a consolida proiectul european.   Dorim să exercităm o președinție orientată către cetățeni și în acest sens să le comunicăm acestora mai bine agenda europeană și rezultatele eforturilor noastre comune puse în slujba cetățeanului. România va urmări ca, prin activitatea pe care o desfășurăm la Președinția Consiliului UE, să obțină rezultate concrete și să pună în valoare beneficiile pe care o Uniune puternică şi coezivă le poate aduce fiecăruia în parte.   De asemenea, Președinția română va urmări ca politicile Uniunii să se raporteze în permanență la principiul coeziunii între statele membre, regiuni și toți cetățenii.   Președinția română are în centrul activității sale ideea de coeziune ca valoare europeană comună și prioritățile noastre se sprijină pe patru piloni: „Europa convergenței”, „Europa siguranței”, „Europa, actor global” și „Europa valorilor comune”.   În cadrul primului pilon obiectivul nostru general îl reprezintă Europa convergenței și coeziunii în scopul unei dezvoltări durabile și echitabile pentru toți cetățenii și statele membre prin creșterea competitivității și reducerea decalajelor de dezvoltare, progres social, promovarea conectivității și a digitalizării, stimularea antreprenoriatului și consolidarea politicii industriale.   În cadrul celui de al doilea pilon obiectivul nostru general este reprezentat de Europa siguranței prin consolidarea unei Europe sigure, printr-un plus de coeziune între statele membre în fața noilor provocări de securitate ce amenință siguranța cetățenilor și sprijinirea inițiativelor de cooperare în domeniu.   Referitor la cel de al treilea pilon, obiectivul general este reprezentat de Europa, actor global și consolidarea rolului global al Europei prin continuarea procesului de implementare a Strategiei Globale, asigurarea resurselor necesare la nivelul Uniunii, promovarea politicii de extindere, acțiunea Uniunii în vecinătate și implementarea angajamentelor globale ale UE.   În ce privește cel de al patrulea pilon, obiectivul general îl constituie stimularea solidarității și coeziunii Uniunii prin promovarea politicilor privind combaterea discriminării, egalitatea de șanse și tratamentul egal pentru femei și bărbați, precum și creșterea implicării cetățenilor în dezbaterile europene.   Președinția Română va contribui la definirea principiilor următorului Cadru Financiar Multianual 2021-2027. Viitorul buget multianual va trebui să ofere Uniunii resursele necesare pentru atingerea obiectivelor următorilor șapte ani. Angajamentul Președinției noastre la Consiliul Uniunii Europene, atât la nivel politic, cât și tehnic, precum și cooperarea cu Consiliul European, Parlamentul European și Comisia Europeană sunt esențiale pentru rezultatul final al negocierilor cadrului financiar.   Stimularea unei convergențe sporite la nivelul întregii Uniuni rămâne un obiectiv prioritar, ca bază pentru avansarea tuturor politicilor europene.   Importanța Parlamentului European, ca reprezentant al cetățenilor, îmi este foarte bine cunoscută și prin prisma îndelungatei mele experiențe parlamentare – de 12 ani la nivel național, ca membru al Comisiei responsabile pentru politica agricolă din Parlamentul României și în calitate de președinte al acesteia timp de patru ani.   Vă asigur, așadar, de întreaga mea disponibilitate pentru a coopera cu dumneavoastră de o manieră constructivă și eficientă, pentru a avansa cât mai mult pe dosare legislative înainte de alegerile europarlamentare. În acest spirit al angajării si cooperării mi-am pregătit echipa.   Vreau să-i mulțumesc și aici colegei mele Elisabeth Koestinger și colaboratorilor săi pentru toate eforturile depuse și pentru realizările înregistrate. Doresc să te felicit, dragă Adina, alături de echipa ta pentru modul pragmatic și eficient în care s-au desfășurat negocierile pe dosarele legislativ încheiate și nu numai.   Am speranța că vom continua în același mod și pentru restul dosarelor. Trebuie să fim realiști și pragmatici, având în vedere că avem la dispoziție un interval de timp foarte scurt pentru a ajunge la un acord și pentru finalizarea tuturor procedurilor de adoptare a textelor legislative, înainte de alegerile europarlamentare. Timpul va fi adversarul nostru. Va fi o mare provocare pentru toate instituțiile, dar am convingerea că vom reuși. Contez pe o buna organizare și înțelegere în structurile de lucru ale Consiliu.   Apropierea de cetățeni, implicarea mai mare a acestora în actul european reprezintă un deziderat important al președinției române. Uniunea Europeană se mândrește cu cele mai înalte standarde de siguranța alimentelor din lume, protecția sănătății umane, a animalelor și a mediului fiind în centrul tuturor politicilor europene. Cetățenii se așteaptă ca alimentele să fie sigure, de calitate, să fie produse sustenabil și cu respect față de natură. Să fie promovată și stimulată inovarea și competitivitatea. Să existe un cadru legislativ care să țină cont de aceste deziderate și care să permită o mai mare implicare a cetățenilor în procesele decizionale crescând astfel încrederea în ceea ce facem noi ca politicieni.   Propunerea de Regulament referitoare la transparența și durabilitatea sistemului european de evaluare a riscurilor pe lanțul alimentar reprezintă o oportunitate pentru a răspunde îngrijorărilor exprimate de cetățeni în ceea ce privește transparența evaluării riscurilor și a procesului prin care luăm deciziile. La baza deciziilor pe care le luăm în fiecare zi, în activitatea noastră, European Food Safety Authority[1]  are un rol extrem de important. Independența și obiectivitatea EFSA, capacitatea acestei instituții de a menține un standard înalt de expertiză științifică, creșterea accesului la studii științifice de înaltă calitate sunt elemente pe care ne-am bucurat să le regăsim în propunerea Comisiei.   Prin aceasta, Comisia Europeană ne asigură că sistemul va fi îmbunătățit, că îl va face mai robust și de încredere, că va asigura inovarea și va permite o mai bună utilizare a științei în domeniul siguranței alimentelor.   Ne dorim acest lucru și suntem pregătiți să contribuim activ la atingerea acestor obiective. Analizând cu mare atenție amendamentele Parlamentului și comparându-le cu poziția Consiliului am tras concluzia că ambele instituții împărtășesc aceleași obiective în ceea ce privește elementele cheie, deși poate am ales căi diferite de a le reflecta în text. Țin să mulțumesc doamnei Pilar Ayuso, raportorul pe acest dosar, pentru disponibilitatea arătată și rapiditatea cu care s-a implicat în negocierea acestui dosar extrem de important.   Stimați membri ai Parlamentului European, Stimați membri ai Comisiei ENVI, vă invit să lucrăm împreună și apelez la înțelegerea și sprijinul dumneavoastră, esențiale în efortul de a ajunge la un acord în acest dosar până la jumătatea lunii februarie. Gestionarea eficientă a termenelor, menținerea discuțiilor strict în sfera care privește obiectivele propunerii Comisiei reprezintă în acest caz piatra de temelie pentru adoptarea Regulamentului în sesiunea plenară a Parlamentului European din martie.   Sectorul Veterinar   Sănătatea animalelor rămâne unul din dezideratele majore pentru buna funcționare și dezvoltare a sectorului de creștere a animalelor, care are o contribuție importantă la creșterea economică a statelor membre și a Uniunii Europene, în ansamblul său. De aceea, Președinția română va continua discuțiile privind bolile majore, cu contagiozitate ridicată și caracter transfrontalier.   Pesta porcină africană este una dintre aceste boli, cu care UE se confruntă din 2014 și care continuă să se răspândească,  pentru care trebuie să găsească soluții eficiente pentru a limita consecințele economice și sociale generate de prezența acestei boli într-un teritoriu. Președinția română va continua să faciliteze discuțiile privind pesta porcină africană atât în Consiliu cât și cu ocazia conferinței ministeriale pe care o va organiza la București, dedicată acestei boli precum și altor boli transfrontaliere ale animalelor.   La nivel tehnic, Președinția română va facilita dezbaterile privind o abordare unitară pentru consolidarea capacității de prevenire a UE, aplicată de toate statele membre în mod armonizat. Accentul nostru se va pune pe biosecuritate ca un concept general de prevenire a bolilor și protecție a sănătății animalelor.   Un alt subiect important pe care Președinția dorește să îl abordeze se referă la progresele înregistrate în implementarea planului de acțiune al Uniunii Europene privind Combaterea Rezistenței Antimicrobiene (AMR)în contextul unei abordări unitare a sănătății ”One health approach”.   România va identifica pașii viitori pentru a face UE o regiune de bune practici în combaterea AMR. În acest context se va organiza la București o conferință ministerială.   Bunăstarea animalelor va rămâne și ea în atenția noastră pe durata exercitării președinției Consiliului UE. În acest sens, vom analiza recomandările din raportul Curții de Conturi Europene pe tema ”Bunăstarea animalelor în UE: reducerea decalajului dintre obiective ambițioase și punerea în practică”, publicat în 14 noiembrie 2018 și vom facilita adoptarea concluziilor Consiliului cu privire la acesta.   Exportul de animale vii rămâne în continuare o sursă de venit importantă pentru fermierii din UE iar Președinția română va continua dezbaterile pentru a se identifica soluțiile și bunele practici cu scopul asigurării bunăstării animalelor pe timpul transportului maritim. Un seminar pe acest subiect va fi organizat la București, în marja reuniunii informale a șefilor serviciilor veterinare din luna iunie.   Protecția plantelor și carantina fitosanitară   Sectorul fitosanitar are ca scop principal protejarea resurselor de plante (inclusiv pădurile, plantele acvatice, plantele necultivate și biodiversitatea) împotriva organismelor dăunătoare și facilitarea comerțului sigur prin acțiuni eficiente pentru prevenirea răspândirii și introducerii dăunătorilor din plante pe teritoriul Uniunii Europene. Acesta se extinde dincolo de protecția plantelor cultivate, până la protecția florei și a produselor vegetale naturale.   Vedem oportună o cooperare mai aplicată dintre UE și IPPC[2]  din perspectiva cadrului strategic 2020-2030. Activitățile din sectorul fitosanitar au devenit deosebit de importante și relevante în lumina evoluției riscurilor fitosanitare asociate creșterii circulației plantelor și a oamenilor, a schimbărilor climatice, a răspândirii dăunătorilor și necesitatea asigurării securității alimentare, protejării resurselor de plante și a biodiversității și sprijinirea extinderii în condiții de siguranță a comerțului global și a oportunităților de creștere economică pentru toți.   O gamă largă de organisme dăunătoare plantelor amenință producția globală de alimente (inclusiv hrana pentru animale), productivitatea, biodiversitatea pădurilor și flora sălbatică a mediului natural. Xylella fastidiosaprovoacă pagube însemnate pentru o gamă largă de plante gazde în unele părți ale Americii, Asiei și Europei. În acest context consider că dacă ne îndreptăm atenția spre prevenirea răspândirii și instalării organismelor dăunătoare în noi țări și regiuni, pe termen lung, menținerea controlului, limitarea sau eradicarea devin măsuri palpabile care reduc din impactul negativ.   Cele două regulamente (Sănătatea plantelor 2016/2031 şi Controale Oficiale 2017/625) fac parte din pachetul intitulat „O reglementare mai inteligentă pentru o hrană mai sigură”, iar în acest context, condiția esențială pentru implementarea acestora este consolidarea capacitații administrative a autorităților naționale competente. Această inițiativă care a aparținut Președinției Bulgariei o considerăm extrem de actuală și din acest motiv vom susține un dialog între toate părțile interesate pentru ca aceste noi reglementări să aibă impactul maxim începând cu luna decembrie 2019.   Din perspectiva Președinției României, vă asigur că avem în vedere promovarea unui dialog aprofundat în ceea ce privește sănătatea plantelor care să includă și conștientizarea producătorilor agricoli, exportatorilor, importatorilor, inclusiv a publicului larg. Această acțiune este foarte importantă pentru ca toți să înțelegem mai bine pericolul organismelor dăunătoare plantelor și necesitatea vitală pentru acțiuni și măsuri de protecție a plantelor, inclusiv standardele globale de sănătate a plantelor, pentru a proteja productivitatea agricolă durabilă și rentabilitatea.   Anul Internațional al Sănătății Plantelor 2020 este un an deosebit de important pentru noi toți, iar în acest sens considerăm ca o bună pregătire a acțiunilor de celebrare încă din anul 2019 este esențială.   Ne-am propus ca până la reuniunea informală a directorilor serviciilor fitosanitare care va avea loc în luna mai la Craiova, să avem imaginea de ansamblu a tuturor activităților pe care statele membre le propun pentru celebrarea acestui an. De asemenea, avem în vedere o conferință regională care să reunească autoritățile naționale pentru protecția plantelor, asociații implicate în protecția plantelor, public și decidenți politici care are ca scop principal agrearea unor acțiuni concrete care să fie răspunsul cel mai potrivit provocărilor comune din regiune. Vă mulțumesc pentru atenție și vă stau la dispoziție pentru a răspunde la întrebările dumneavoastră”.   [1] (EFSA- Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară)[2] (IPPC -International Plant Protection Convention – Conventia Internatională pentru Protecția Plantelor la care România este parte contractantă)