(Mediafax) Legea 150, care prevede ca cel puţin 51% dintre produsele agroalimentare expuse pe raftul retailerilor să provină din lanţul scurt de aprovizionare, a reunit ieri la conferinţa „Fermierii României“, organizată de Mediafax, reprezentanţi ai fermierilor, procesatorilor şi retailerilor care şi-au propus să ajungă la un numitor comun în ceea ce priveşte prezenţa produselor româneşti pe raftul retailerilor. De la discuţii au lipsit însă reprezentanţi ai Ministerului Agricuturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), instituţia cu rol în stabilirea normelor de aplicare a legii, deşi iniţial secretarul de stat Daniel Botănoiu a confirmat prezenţa la eveniment. Ionuţ Parfente, directorul departamentului de Achiziţii Legume şi Fructe al Kaufland, unul dintre cei mai mari retaileri din România, cu afaceri de 2 miliarde de euro în 2015, spune că mai bine de jumătate din marfa expusă în magazinele Kaufland provine din România, iar în cazul produselor agroalimentare retailerul german acoperă porcentul de 51% impus prin modificările aduse Legii 321/2009 în cazul produselor de panificaţie, produselor lactate, al ouălor şi al mierii. „Avem peste 50% din produsele din magazine cu ţara de origine România. Din 2005 am ales să susţinem producţia autohtonă. La nivel de achiziţie, putem spune ca 100% din sistemul de panificaţie este din produse provenite din România, 150 de furnizori de panificaţie ne livrează zilnic. La ouă, 90% sunt cumpărate din România, iar la miere 60%. În ultimii 10 ani am încercat să mărim numărul de produse lactate cu articole provenite din România, care acum este mai mare de jumătate din întregul sortiment de lactate“, a spus directorul departamentului de Achiziţii Legume şi Fructe Kaufland. Ionuţ Parfente admite însă că pe partea de legume-fructe există probleme în a aproviziona din România din cauza condiţiilor climatice, menţionând că retailerul german şi-a propus ca în următorii ani să achiziţioneze integral carnea de porc din fermele româneşti. Reprezentanţii fermierilor prezenţi la conferinţa „Fermierii României“ se plâng însă că au cu dificultate acces pe raftul retailerilor din cauză că aceştia impun condiţii restrictive, care în timp i-au determinat să reducă producţiile în absenţa unei pieţe de desfacere. „Îţi trebuie o lucrare de doctorat ca să intri cu o mână de pătrunjel în supermarket. (...) Înainte de expansiunea multinaţionalelor cultivam 800 tone de cartofi pentru care găseam piaţă de desfacere în România. Acum mai cultiv 20 tone pentru că nu am unde să vând cartofii. Retailerii se comportă de parcă ne-ar face o favoare dacă ne preia marfa. Noi suntem de vină că am luat poziţia «ghiocelului» şi ne-am comportat de parcă am face o ilegalitate. Am ajuns să ne vindem producţiile la marginea şanţului“, a spus Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR. Legumicultorul Vlad Gheorghe spune că pe raftul retailerilor se găsesc produse neomologate sau cu etichetă care atestă provenienţa din România în contextul în care cultivarea lor în actualele condiţii climatice este imposibilă. „Astăzi întâlnim în rafturile magazinelor produse care nu sunt nici măcar omologate în catalogul de produse recunoscute de UE. Raportat la prezenţa produselor româneşti pe raftul retailerilor, da, sunt produse româneşti pentru că sunt produse de companii cu sediul social în România. Am văzut pe raftul retailerilor pătrunjel şi mărar cu etichetă de România, ceea ce la momentul prezent e imposibil“, a spus legumicultorul Vlad Gheorghe. La jumătatea lunii februarie România a intrat în prima etapă (numită „punere în întârziere“) a unei proceduri de infringement a Comisiei, privind încălcarea de către un stat membru a legislaţiei comunitare, din cauza „legii supermarketurilor“, Executivul comunitar cerând modificarea legii pe motiv că încalcă principiul liberei circulaţii a mărfurilor în statele membre. Mihai Ţurcanu, europarlamentar în cadru Comisiei pentru piaţa internă şi protecţia consumatorului spune că România a intrat în prima etapă a unei proceduri de infringement din cauza că între autorităţiile din România şi cele de la Bruxelles nu a exista o comunicare bună. „Dacă mă întrebaţi de ce s-a ajuns aici, răspunsul este simplu: o lipsă de dialog între Bucureşti şi Bruxelles. Specialiştii Comisiei Europene cu care am discutat intens în ultima vreme mi-au spus răspicat că această lege nu va face altceva decât să încurajeze concurenţa neloială în favoare producătorilor români. Până acum iniţiatorii legii au spus că vor să îndrepte o situaţie discriminatorie pentru producătorii români. Practic reparăm o nedreptatea printr-o altă nedreptate. Până acum MADR a schimbat doi miniştri care nu a reuşit să schimbe conţinutul legii în aşa fel încât să aducă beneficii reale fermierilor“, a spus europarlamentarul Mihai Ţurcanu, care a prăsit sala de conferinţă de îndată ce şi-a terminat de citit discursul de pe foaie. Marius Bîcu, directorul general al companiei De la Ferma consideră că pentru a recuceri piaţa românească de produse agroalimentare, în defavoarea produselor din import, este nevoie ca producătorii români să practice un marketing mai agresiv şi formule mai atractive în ambalarea mărfurilor. „Mâncarea importată se deosebeşte de mâncarea din România prin faptul că are un ambalaj foarte bun, prin marketingul prin care este promovat, prin serviciul de vânzări. Productorii străini chiar ştiu să-şi vândă marfa şi vin cu nişte echipe de vânzări foarte bune. Cei de la care importăm chiar au tehnologie pe care nu toţi românii o au“, a spus Marius Bîcu, sfătuind producătorii care deţin companii cu denumiri tip Agroprod Impex să îşi schimbe urgent denumirea companiei. La conferinţa „Fermierii României“ au mai participat în calitatea de vorbitori: Emil Dumitru- preşedintele Federaţia Naţionale "Pro Agro", Cristina Cionga - Gov't and Public Affairs Manager al DuPont Pioneer, Adrian Pintea - directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intevenţii pentru Agricultură, Arnaud Perrein - preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România, Nini Săpunaru- preşedintele Asociaţiei Agrointeligenţa, Dorin Cojocaru- preşedintele Asociaţiei Patronală Române din Industria Laptelui, Teodora Juravle- directorul de marketing al Vel Pitar, Nicolae Hristea- directorul executiv al AgroBiotechRom, Nicuşor Şerban- preşedintele Asociaţiei Holstein România şi Robert Rekkers directorul general al Agricover Credit.