Un studiu recent realizat de Wageningen Livestock Research, parte a Universității Wageningen (WUR) din Țările de Jos, evidențiază potențialul creșterii utilizării materiilor prime circulare în hrana porcilor, fără a afecta negativ performanța, sănătatea sau bunăstarea animalelor, notează PigProgress.

Cercetarea, susținută de Ministerul Agriculturii, Pescuitului, Securității Alimentare și Naturii din Țările de Jos, împreună cu platforma CoViVa, subliniază importanța tranziției către o agricultură circulară în sectorul creșterii porcilor.

Reducerea proporției cerealelor în hrana porcilor

Unul dintre scenariile analizate în studiu vizează diminuarea utilizării cerealelor în hrana porcilor, înlocuindu-le cu subproduse cerealiere, produse umede secundare și, unde este legal permis, resturi alimentare.

Rezultatele arată că subprodusele cerealiere, precum tărâțele și făina furajeră, au o digestibilitate ridicată și nu afectează negativ creșterea sau eficiența hranei.

Mai mult, fibrele din aceste produse pot contribui la sănătatea intestinală și pot reduce diareea post-înțărcare, deși originea și metoda de procesare joacă un rol esențial în acest proces.

Produsele umede secundare din industria alimentară, cum ar fi fibrele de cartof și alte reziduuri, oferă oportunități promițătoare, cu condiția asigurării unei igiene corespunzătoare în depozitare și distribuție.

Studiile indică faptul că includerea a 25% coji de cartofi sau a unui amestec de produse secundare lichide (inclusiv zer) în hrana porcilor poate oferi rezultate echivalente cu cele obținute prin hrănirea bazată pe cereale și făină de soia.

De asemenea, fermentarea unor produse specifice, precum fibrele și pulpa de cartof, poate îmbunătăți digestibilitatea și poate avea un efect pozitiv asupra sănătății intestinale.

Reducerea utilizării proteinelor importate în hrana porcilor

Un alt scenariu investigat în cadrul studiului se concentrează pe reducerea dependenței de făina de soia importată, prin includerea în hrana porcilor a unor alternative precum șrotul de rapiță, fasolea, leguminoasele, făina de insecte și materiile prime acvatice (de exemplu, algele).

Rezultatele arată că șrotul de rapiță și leguminoasele pot fi utilizate fără a compromite performanța animalelor, în proporții de 5-25% în hrana purceilor și 10-20% în hrana porcilor pentru îngrășare.

Cu toate acestea, un conținut ridicat de fibre și prezența unor substanțe bioactive naturale, precum taninurile sau alcaloizii, pot influența negativ rezultatele.

Deși există puține informații despre utilizarea ierbii sau a lucernei în hrana porcilor, concentratul proteic din iarbă pare promițător ca alternativă la făina de soia.

Făina de insecte: un ingredient proteic de înaltă calitate

Studiul descrie făina de insecte ca un ingredient proteic promițător, cu o digestibilitate ridicată, deși disponibilitatea și reglementările legale actuale sunt încă limitative.

Similar, în cazul algelor și al altor materii prime acvatice, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a evalua efectele includerii unor procente mai mari în hrana porcilor.

Proteinele animale procesate (PAP) provenite din făina de pasăre pot înlocui deja 4-5% din făina de soia, fără a avea consecințe negative asupra creșterii sau calității carcasei.

Cu toate acestea, utilizarea făinii de pene sau a făinii de pasăre cu un conținut ridicat de cenușă poate duce la o scădere a consumului și a creșterii.

Efectul noilor proteine animale procesate asupra sănătății și bunăstării porcilor rămâne încă neclar și necesită investigații suplimentare.

În concluzie, studiul evidențiază faptul că o utilizare mai mare a materiilor prime circulare în hrana porcilor este fezabilă și poate contribui semnificativ la tranziția către o agricultură circulară.

Cu toate acestea, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a evalua efectele combinării diferitelor materii prime și pentru a asigura că performanța, sănătatea și bunăstarea animalelor nu sunt compromise. (Foto: Freepik)