Potrivit Euractiv, statele membre ale Uniunii Europene au cheltuit miliarde de euro pentru a sprijini industriile agricole și alimentare în ultimii doi ani, după o relaxare temporară a regulilor blocului privind ajutorul de stat pentru a ajuta întreprinderile să facă față impactului războiului Rusiei în Ucraina.

Polonia e lider, România pe locul IV

Analiza efectuată de Euractiv a datelor UE disponibile cu privire la ajutorul de stat care vizează direct sectorul agroalimentar a relevat disparități semnificative între statele membre.

Polonia este lider cu aproape 4 miliarde de euro în subvenții publice pentru agroalimentare, în special, sectorul cerealelor, urmată de Italia (2,3 miliarde de euro), Franța (1 miliard de euro) și România (770 de milioane de euro).

În cadrul primei scheme adoptate de Comisia Europeană în martie 2022, Cadrul temporar de criză (TCF), statele membre ar putea aloca până la 35.000 de euro companiilor active în producția primară de produse agricole.

Plafonul de ajutor a fost mai mare pentru alte sectoare, inclusiv pentru procesatorii de alimente și producătorii de îngrășăminte, care puteau primi până la 400.000 EUR subvenții publice din subvenții directe, scutiri fiscale, avantaje de plată, garanții și împrumuturi. În martie 2023, schema inițială a fost transformată în Cadrul temporar de criză și tranziție (TCTF).

Modificare în sus

Cea mai recentă modificare a TCTF din noiembrie 2023 a crescut plafonul la 280.000 EUR per fermă, 335.000 EUR pentru companiile active în sectorul pescuitului și maximum 2,25 milioane EUR per companie din alte sectoare.

Versiunea revizuită a schemei a prelungit, de asemenea, măsurile temporare de ajutor de stat, inclusiv pentru agricultură și pescuit, până la sfârșitul lunii iunie 2024, invocând „incertitudinea” cauzată de tensiunile geopolitice în curs.

Cu toate acestea, se așteaptă ca eliminarea lor să fie amânată și mai mult, așa cum se indică în concluziile ultimului summit al liderilor UE de la Bruxelles din 21-22 martie, care a sugerat o prelungire a cadrului temporar „pentru a ușura presiunea financiară a fermierilor. ”

Câteva zile mai târziu, pe 26 martie, comisarul UE pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a confirmat că Comisia pregătește o propunere de prelungire a TCTF din nou, afirmând că ajutorul de stat este „absolut necesar” în „circumstanțe neobișnuite” actuale.

„Desigur, pe termen lung, aceasta nu este o soluție bună, deoarece poate crea inegalități pe piață”, a avertizat el.

Datele nu includ așa-numitul ajutor de minimis, sume mici considerate nedenaturate de piață pe care autoritățile naționale le pot aloca în mod direct fără notificarea Comisiei. Pentru agricultură și pescuit, pragul de minimis a fost majorat la 20.000 EUR, respectiv 30.000 EUR per întreprindere, începând cu 1 ianuarie 2024. Pentru alte sectoare, acesta este stabilit la 300.000 EUR.

Italia îi urmează pe polonezi

Polonia devine cea mai mare cheltuitoare în ajutoarele de stat pentru sectorul agricol, oferind 4 miliarde de euro subvenții guvernamentale în cadrul crizei.

În 2023, Varșovia aproape și-a egalat ajutorul de stat, în valoare totală de 3 miliarde EUR, suma pe care a alocat-o plăților directe către fermieri în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) ajungând la aproximativ 3,6 miliarde EUR.

Analiza Euractiv a dezvăluit, de asemenea, un calendar strategic: majoritatea pachetelor de ajutoare de stat pentru agricultură au fost aprobate înainte de alegerile parlamentare din 15 octombrie 2023. Peste 2,5 miliarde EUR au primit unda verde a Comisiei în ultimele cinci luni.

Wojciechowski, al cărui partid, Legea și Justiția (PiS), avea nevoie de sprijin crucial din partea alegătorilor din mediul rural pentru realegere, s-a lăudat public cu ajutorul de miliarde de euro pentru fermieri aprobat de executivul UE.

O parte considerabilă a ajutorului polonez a fost direcționată către producătorii de cereale, în încercarea de a aborda nemulțumirea crescândă a fermierilor, alimentată de o creștere a importurilor ieftine din Ucraina și de o scădere a prețurilor cerealelor.

Între timp, Italia, o putere agricolă a UE, a alocat 2,3 miliarde de euro agriculturii, în primul rând prin „scheme-umbrelă” care vizează o gamă largă de sectoare, inclusiv agricultură, creșterea animalelor, pescuitul și acvacultura. Majoritatea schemelor sale de ajutor de stat au primit aprobarea Comisiei între aprilie și decembrie 2022.

Cumpărați o cale de ieșire din proteste?

În urma protestelor fermierilor, România a acordat și sume mari de ajutoare sectorului agricol, de care beneficiază în principal crescătorii de animale, apicultorii și cultivatorii de fructe și legume.

Comisia a aprobat șase scheme de sprijin românești diferite în valoare totală de peste 526 de milioane de euro în februarie și martie, în urma unui val de tulburări care a început la 10 ianuarie.

În mod similar, Bulgaria, unul dintre cei mai mari cheltuitori ai ajutorului de stat pentru agricultură, a primit undă verde în martie pentru două plicuri adresate fermierilor din mai multe sectoare în valoare de 170 de milioane de euro.

Țara a asistat la proteste la nivel național în februarie, fermierii cerând mai multe subvenții și compensații pentru producătorii afectați de creșterea importurilor agricole din Ucraina.

Între timp, noul guvern polonez, condus de partidul de centru-dreapta al lui Donald Tusk a urmat același manual ca administrația anterioară.

În decembrie 2023, Varșovia a solicitat Comisiei autorizația de a distribui 230 de milioane de euro producătorilor de porumb pentru a-i liniști pe fermieri și a depăși blocajul la punctul de trecere a frontierei cu Ucraina.

Franța preferă produsele organice

În timp ce Franța a folosit și fonduri de ajutor de stat pentru a-i liniști pe fermierii care protestează, a făcut acest lucru într-un mod mai direcționat.

În martie, Paris a fost autorizat de către Comisie să sprijine fermierii ecologici printr-o schemă de 90 de milioane EUR sub formă de granturi directe.

În ianuarie, confruntat cu furia fermierilor, prim-ministrul francez Gabriel Attal a promis 50 de milioane de euro în sprijinul fermierilor ecologici din cauza încetinirii vânzărilor de alimente fără substanțe chimice din 2021.

Marc Fesneau, ministrul francez al agriculturii, a anunțat la Salonul Internațional de Agricultură din februarie, unul dintre cele mai mari târguri agricole din lume, că suma inițială va fi majorată la 90 de milioane de euro, adăugând că „agricultura ecologică este un subiect care ne ține inimile. .”