În ciuda aparențelor, agricultura României și-a continuat dezvoltarea, confirmând ascendentul ultimilor ani. Fără îndoială, implicarea MADR în facilitarea obținerilor de fonduri europene și alte ajutoare financiare, au dat posibilitatea fermierilor români și își desfășoare activitățile în bune condițiuni, asta, lăsând la o parte necazurile pricinuite în unele zone de secetă sau inundații. Iar, dacă ne gândim la faptul că marea majoritate a fermelor industriale fac annual profit, lucrurile sunt și mai îmbucurătoare. Din păcate, însă, în zootehnie, mai precis, în sectorul de creștere a suinelor, a venit o adevărată catastrofă, mai precis, pesta porcină africană, fapt care pune România în mare încurcătură. Însă, per total, rezultatele din vara și toamna anului 2018 pot reprezenta o bază favorabilă pentru un start favorabil și în 2019.2017, un an plin de recorduri   Credem că este foarte util să vedem care au fost producțiile anului trecut, pentru a avea o mai bună perspectivă asupra rezultatelor din acest an. Conform INSSE, producţia agricolă vegetală a crescut în anul 2017, faţă de anul 2016, la toate culturile.  Suprafaţa cultivată a crescut la leguminoasele pentru boabe, plante uleioase, sfeclă de zahăr şi a scăzut la cereale pentru boabe, cartofi şi legume.  Producţia agricolă vegetală a crescut în anul 2017, la principalele culturi: cereale pentru boabe, leguminoase pentru boabe, plante uleioase, sfeclă de zahăr, cartofi şi legume.   Cereale pentru boabe   Suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe a scăzut cu 6,9%, în timp ce producţia a crescut cu 12,4% faţă de 2017, datorită în principal creşterii randamentelor la hectar (producţia medie la hectar). Suprafaţa cultivată cu porumb boabe în anul 2017 reprezintă 47,0% din suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe, iar cea cultivată cu grâu 39,7%. Producţia totală a crescut cu 33,3% la porumb boabe, 17,2% la grâu, 7,1% la ovăz şi cu 2,2% la orz şi orzoaică.   Leguminoase pentru boabe   Producţia a crescut de aproape 3 ori, ca urmare atât a creşterii suprafeţei cultivate, cât şi a randamentului la hectar, faţă de anul precedent.   Plante uleioase   Producţia a crescut cu 29,5%, datorită atât creşterii suprafeţei cultivate (+6,9%), cât şi a randamentelor la hectar. Creşteri ale producţiei s-au înregistrat la floarea soarelui (+43,4%), soia boabe (+38,8%) şi rapiţă (+29,3%). Sfecla de zahăr Producţia a crescut cu 10,2%, ca urmare în principal a creşterii suprafeţei cultivate cu (8,0%), faţă de anul precedent. Cartofi   Producţia a crescut cu 16,3%, datorită creşterii randamentului la hectar, deşi suprafaţa cultivată a scăzut (-7,7%), faţă de anul precedent. Legume   Producţia a crescut cu 8,1%, datorită creşterii randamentului la hectar, deşi suprafaţa cultivată a scăzut (-1,8%), faţă de anul precedent.   Struguri, pomi fructiferi   În anul 2017, producţia de struguri a crescut cu 45,7%, ca urmare a creşterii randamentului la hectar (+45,7%). Plantaţii de pomi fructiferi pe rod (livezi pe rod) Producţia de fructe din livezi a scăzut cu (-25,6%), iar suprafaţa s-a menţinut la nivelul anului anterior.   România, comparativ cu unele state ale Uniunii Europene-La floarea soarelui România a ocupat locul unu, atât la suprafaţa cultivată, cât şi la producţia realizată.  -La porumb boabe, România a ocupat  locul unu la suprafaţa cultivată şi locul doi la producţia realizată, după Franţa.-La grâu România a ocupat locul cinci la suprafaţa cultivată, după Franţa, Germania, Polonia, Spania şi la producţia realizată, după Franţa, Germania, Regatul Unit şi Polonia.  -La cartofi România s-a situat pe locul patru la suprafaţa cultivată, după Polonia, Germania, Franţa şi locul şase la producţia realizată, după Germania, Polonia, Franţa, Olanda, Regatul Unit. Valoarea producției agricole în 2017   Analizând datele INSSE, putem observa că, în anul 2017, valoarea producţiei ramurii agricole a crescut cu 12,5%, comparativ cu anul precedent.  Producția vegetală a crescut cu 19,5%, în timp ce producţia animală a scăzut cu 0,4%, iar serviciile agricole cu 1,0%.   Structura valorii producţiei animale la principalele specii şi grupe de produse prezintă următoarele diferenţe faţă de anul precedent: La porcine, ponderea a crescut cu 2,1 %. La produsele obţinute din prelucrarea laptelui în ferma zootehnică şi la păsări ponderea a scăzut cu 3,0 %, respectiv 0,4 %.   În anul 2017, structura valorii producţiei nu a prezentat modificări semnificative în comparaţie cu anul precedent. Ponderea producţiei vegetale a fost de 67,8%, ponderea producţiei animale de 31,0%, iar serviciile agricole au avut o pondere de 1,2%. Structura valorii producţiei vegetale, pe principalele grupe de culturi, nu a prezentat modificări semnificative în anul 2017 comparativ cu anul precedent.   Ponderea valorii culturilor de plante uleioase şi alte grupe de produse a crescut cu 1,3 %, respectiv cu 1,7 %. Ponderea valorii culturilor de plante de nutreţ şi de legume (inclusiv pepeni) a scăzut cu 1,4 %, respectiv cu 1,0 %.   2018, un an de mărețe împliniri   Conform datelor furnizate de MADR la finalul lunii august, în acest an, România a recoltat peste 10,2 milioane de tone de grâu, în pofida unei perioade dificile în ceea ce privește condițiile meteorologice. Producţia de grâu din acest an este mai mare cu 200.000 de tone, faţă de anul trecut, depăşind 10 milioane de tone. Și la orz şi orzoaică, România a avut o producţie bună, mult mai mare ca anul trecut.   Datele MADR arată că recolta de grâu din acest an a depăşit 10,2 milioane de tone, cu peste 2,3% mai mare faţă de anul trecut, când s-a cifrat la 10 milioane de tone. De asemenea, recolta de orz s-a cifrat la 1,39 milioane de tone, plus 9,5%, faţă de anul trecut (1,27 milioane tone). În aceste condiţii, recolta de cereale păioase de vară a ajuns la 12,826 milioane de tone, în creştere uşoară, faţă de anul trecut, când s-au raportat 12,709 milioane de tone.   De menționat că datele MADR sunt mai bune decât estimările Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), al cărui președinte, Laurenţiu Baciu, susţinea recent că recolta de grâu din acest an va fi „fără niciun dubiu” mai slabă decât anul trecut, din cauza întârzierilor la recoltat din cauza ploilor. Orzul şi orzoaica au fost recoltate în bune condiţii, înainte de începerea ploilor, dar producţia de rapiţă a suferit o pierdere de cel puţin 50%, faţă de anul trecut, din cauza lipsei de apă, în prima etapă, iar, ulterior, din cauza valului de precipitaţii şi a fenomenelor extreme: grindină şi furtună.   Pe de altă parte, recoltele de porumb şi floarea soarelui arată bine, după ce anul trecut România s-a clasat pe primul loc în UE la aceste culturi, conform MADR:   În 2018, România a raportat o producţie totală de cereale de aproape 27 de milioane de tone, cu recorduri istorice la grâu, mazăre, orz, floarea-soarelui, soia, porumb, cartofi, struguri şi porumb. Producţia de grâu, secară şi triticale a fost de circa 10 milioane de tone, în timp ce,  la porumb, recolta a depășit 14,5 milioane de tone, iar la floarea-soarelui a fost consemnată o producţie record de 3,167 milioane de tone.   Producția de carne și lapte     La 1 mai 2018, faţă de aceeaşi dată a anului 2017, efectivele de porcine au scăzut cu 8,0% pe total şi cu 14,2% la efectivul matcă. Analizând distribuţia efectivelor de porcine la 1 mai 2018 pe regiuni de dezvoltare, comparativ cu 1 mai 2017, se constată că ponderea acestora a crescut în regiunile: Nord-Vest (+1,6 puncte procentuale), Sud Muntenia (+1,4 pp.), Sud-Est (+0,5 pp.), Bucureşti-Ilfov (+0,1 pp.) şi a scăzut în regiunile: Sud-Vest Oltenia (-1,6 pp.), Centru (-1,1 pp.), Vest (-0,5 pp.), Nord-Est (-0,4 pp.).   Subliniem însă faptul că, din momentul declanșării pestei porcine africane, efectivele de suine au scăzut în mod continuu, fiind sacrificate este 500.000 de animale, în condițiile în care, în acest sector, s-a instalat haosul. Din fericire, guvernul a reușit să plătească fermierilor afectați o parte din despăgubirile cauzate de PPA, dar, față de un nivel al plăților de cca 16 milioane de lei, cheltuielile totale vor trebui săfie mult mai mari, specialiștii afirmând că se va depăși totalul de 200 de milioane. Iar, dacă adunăm și pagubele colaterale (mărirea importurilor, probleme cauzate procesatorilor, înlocuirile de efective, falimentul unor ferme mari), care vor totaliza cca un miliard de lei, vom avea adevărata dimensiune a dezastrului.     Cât privește producția de carne în sine, conform ultimelor date furnizate de INSSE, în luna iulie 2018, faţă de luna iunie 2018, numărul sacrificărilor şi greutatea în carcasă au crescut la porcine şi la păsări, iar la bovine şi la ovine şi caprine au scăzut. În comparaţie cu luna iulie 2017, numărul sacrificărilor şi greutatea în carcasă au crescut la porcine şi la păsări, iar la bovine şi la ovine şi caprine au scăzut.   Potrivit aceluiași Institut Național de Statistică, efectivele de bovine la 1 iunie 2018, faţă de aceeaşi dată a anului 2017, au scăzut cu 0,5% pe total, iar efectivul matcă a scăzut cu 0,2%. Scăderea este privită cu îngrijorare de specialiștii care speră să fie stopată, cu marea condiție ca și importul de lapte-materie primă să se diminueze. Distribuţia efectivelor de bovine, la 1 iunie 2018, pe regiuni de dezvoltare, comparativ cu 1 iunie 2017, atestă faptul că ponderea acestora a crescut în regiunile: Centru (+0,7 %), Nord-Vest (+0,5 pp.) şi Sud-Muntenia (+0,2 %.), a scăzut în regiunile: Sud-Vest Oltenia (-0,7 %), Nord-Est (-0,4 %), Sud-Est (-0,2 %) şi Vest (-0,1 %) şi a rămas constantă în regiunea Bucureşti-Ilfov.   Cât privește producția de lapte, INSSE ne informează că, în luna iulie 2018, cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare de către unităţile procesatoare a crescut cu 1,6% faţă de luna iunie 2018 și cu 9,6% faţă de luna iulie 2017. Cantitatea de lapte de vacă furnizată de exploataţiile agricole şi centrele de colectare de către unităţile procesatoare a crescut în perioada 1.I–31.VII.2018, faţă de perioada 1.I–31.VII.2017 cu 7,8%.   În luna iulie 2018 comparativ cu luna precedentă, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 1662 tone (+1,6%). Însă, cantitatea de lapte brut importat a crescut în luna iulie 2018 faţă de luna precedentă cu 143 tone (+2,1%). Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, în luna iulie 2018 cantitatea de lapte de vacă furnizată de unităţile procesatoare a crescut cu 9384 tone (+9,6%). Cantitatea de lapte brut importat a crescut în luna iulie 2018 cu 1219 tone (+21,8%) faţă de luna corespunzătoare din anul precedent.   În perioada 1.I – 31.VII.2018, comparativ cu perioada 1.I – 31.VII.2017, cantitatea de lapte colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 48007 tone (+7,8%), iar cantitatea de lapte brut importat a crescut cu 3725 tone (+5,1%) în perioada 1.I – 31.VII.2018, faţă de perioada 1.I – 31.VII.2017.