Oricine din industria alimentară știe că Danemarca este lider în producia de porci. Dar, cum reușesc ei să facă performanță? Diferența stă în subtilități, dar și în aplicarea corectă a tuturor tehnologiilor de creștere. Un exemplu pentru noi poate fi producătorul danez de porci Soren Kjaer Poulsen, care se concentrează puternic pe multiplicarea porcilor Landrace. Cu personalul său experimentat și o nouă strategie proteică, el obține performanțe de top, precum și niveluri ridicate de sănătate animală. Iată ce scrie PigProgress despre sistemul lui de creștere a suinelor.

O fermă de succes

Soren Kaer Poulsen, situat în Lunderskov, Danemarca, este renumit printre cei mai de succes crescători de porci din Danemarca. Cu aproximativ 850 de scroafe de rasă, dintre care 160 sunt Landrace, el crește aproximativ 26.000 de purcei pe an, la ferma sa Dortheasminde.

Poulsen spune: ”Producția noastră de reproducere poate fi împărțită în aproximativ 2.000 de rezerve cu genetică Landrace pură și alte 8.000, pe care le vindem crescătorilor de porci din Danemarca și Germania. În plus, există vierii pentru colectare”.

Dintre acestea, aproximativ 10.000 de animale, majoritar masculine, sunt finisate de Poulsen însuși. Restul va fi trimis la diferite ferme. Fermierul conduce ferma, care are și 280 de hectare de teren arabil, împreună cu soția Lone și nouă angajați. El spune: ”Baza succesului nostru a fost personalul bine instruit, care a învățat cum să performeze în echipă și convingerea comună de a continua să crească afacerea”.

Trei site-uri

Poulsen și-a început afacerea în anii 90, cu 250 de scroafe crescute în aer liber. În 2002, Poulsen și soția sa au decis să construiască o instalație convențională pentru 650 de scroafe în Lunderskov, vestul Danemarcei.

În anii care au urmat, a fost adăugată o cameră de inseminare, la ferma Dortheasminde, precum și o instalație de cultivare într-o a doua locație, ajungând la dimensiunea actuală a efectivului, de 850 de scroafe. În plus, o fermă de finisare cu peste 3.000 de locuri poate fi închiriată.

”Atât site-urile de producător, cât și cele de finisare se află la mai puțin de 3 kilometri de instalația principală, deci este ușor să stabilim programele de lucru”, spune Poulsen.

Pentru a optimiza îngrijirea animalelor și pentru a opera fermele de porci, angajaților li s-au acordat zone de producție individuale. La rândul ei, managerul fermei, Marlene Svensmark, lucrează pentru Poulsen de aproape 20 de ani. Concentrându-se în principal pe gestionarea zilnică a fermei, ea este primul punct de contact al proprietarilor, în interiorul adăposturilor de porci.

O echipă puternică

Treptat, fermierii au constituit o adevărată comunitate digitală. În timpul întâlnirilor de lucru, precum și în grupurile Facebook sau WhatsApp, fermierii schimbă intens gânduri și idei cu alți proprietari de ferme și manageri de ferme de porci. Cu o sclipire în ochi, Poulsen spune: ”S-ar putea să nu ne uităm în ferma celuilalt, ci la nivelul de afaceri, dar atunci când ne întâlnim, totul este pe masă”.

O temă majoră în aceste discuții este întotdeauna cum să recrutezi și cum să păstrezi personalul bun, la fermă. Svensmark spune: ”Sunt mândru că nu avem probleme la găsirea angajaților și că mai mulți membri ai echipei noastre lucrează aici de aproape zece ani”.

Șeful ei dă din cap și confirmă zâmbind: ”Când am renovat adăposturile pentru scroafe, în 2015, angajații noștri au trebuit să găsească un loc de muncă diferit timp de câteva luni. Dar, de îndată ce scroafele au revenit la fața locului, toți angajații noștri s-au întors și ei”.

În afară de lucrurile de bază, cum ar fi salariul decent și concediile suficiente, Poulsen și Svensmark acordă valoare și unui mediu de lucru plăcut în fermele de porci. În fiecare zi are loc o întâlnire a echipei, unde se discută lista de sarcini și se fac evaluări.

În diferite perioade ale anului, angajații pot participa la cursuri de nivel avansat. Pentru angajații cu copii mici acasă, ferma își propune să creeze scheme de lucru flexibile. Svensmark spune: ”De aceea suntem cunoscuți ca un angajator bun în industrie”.

În plus, Poulsen spune că o prezență bună pe web este esențială. Pe site-ul fermei, precum și pe pagina sa de Facebook, pot fi vizualizate imagini cu, de exemplu, un mic dejun sau o pregătire comună la cantină. Mai mult, site-ul web prezintă, de asemenea, videoclipuri profesionale ale fermei, cum ar fi casele de porci și filmările cu drone din recolta de rapiță.

Funcționarea unității de reproducție

De la renovarea totală de acum cinci ani, ferma scroafelor a funcționat bine sub echipa sa experimentată. Așa că Poulsen a decis să se angajeze și într-o unitate de multiplicare. În urmă cu aproximativ 2,5 ani, Poulsen a devenit una dintre cele aproximativ 30 de ferme din Danemarca care cresc exemplare pentru programul național de reproducere DanBred.

Înmulțirea necesită cu siguranță mai mult din management, decât simpla producție de purcei pentru producția comercială. De exemplu, include o documentare extinsă și o analiză de evaluare.

Fiecare animal de reproducție din turmă are un indice de selecție propriu, care descrie valoarea producției sale în funcție de factorii genetici ponderați ai utilizării furajelor, câștigul zilnic, starea podală și numărul de porci vii pe așternut în ziua 5-a, post-fătare.

Obiective proprii de reproducere

În afară de aceste obiective superioare de reproducere, Poulsen și-a definit patru obiective cheie:

• Longevitate: Toate scroafele vor fi ținute în grupuri mari, cu hrănire pe bază de crotalieră. Poulsen și Svensmark sunt atenți de ani de zile la scroafele care au o treabă decentă și, prin urmare, petrec mult timp la fermă.

• Igiena fermei-ferma de scroafe are un statut roșu nerestricționat, fără patogeni specifici (SPF). Poulsen explică: ”Aceasta este cea mai înaltă stare de sănătate dată în sistemul danez SPF. Înseamnă că instalația de reproducere este lipsită de anumiți agenți patogeni periculoși, precum micoplasma și virusul Sindromului Reproductiv și Respirator Porcin. Pentru a menține starea, pe lângă regulile de igienă SPF, el a adăugat surse de lumină UV la intrările de aer.

• Orientarea către client-Poulsen și Svensmark sunt întotdeauna disponibili pentru a discuta cu clienții lor și încearcă să respecte dorințele acestora. Tocmai de aceea, fiolele pentru inseminare sunt oferite la diferite vârste și cu diferite stări de vaccinare.

• Sănătatea intestinului-Poulsen spune: ”În afară de gestionarea corectă a vaccinării, am dori să construim o floră intestinală echilibrată, folosind managementul furajelor. În acest proces, materiile prime, igiena furajelor din echipamentul de alimentare cu lichid, precum și structura furajelor joacă un rol important”.

Datorită valorilor comparative ale fermei și conversațiilor cu alți crescători de scroafe din rețeaua sa, vara trecută, amelioratorul a avut sentimentul că, mai ales în camera de fătare, ar putea fi aduse îmbunătățiri. Poulsen:

”Trebuie să ținem cont de faptul că lucrăm cu scroafe de rasă și nu numai cu scroafe F1”. Totuși, cu 29,3 purcei înțărcați /scroafă/an, el nu a fost mulțumit. O mortalitate înainte de înțărcare de 20% a fost prea mare pentru el.

”La vremea respectivă, am avut mari probleme cu furnizarea de lapte pentru purceii nou-născuți. De aceea, am decis să instalăm un sistem complet automat de cupe de lapte”, spune Svensmark.

S-a dovedit a fi un pas în direcția corectă, deoarece, cu tehnologia nouă și un înlocuitor de lapte de înaltă calitate, greutatea medie de înțărcare ar putea fi mărită cu aproximativ 700 de grame. Pentru a realiza acest lucru, a fost nevoie de mai puține scroafe care au fost asistente naturale, decât în ​​trecut.

Nutriție cu alge fermentate

Un alt punct de plecare a fost o nouă strategie proteică în nutriția scroafelor. În octombrie 2019, componentele originale de proteine ​​brute din floarea-soarelui și sfeclă de zahăr au fost înlocuite cu aditivul pentru hrana animalelor EP199, produs de European Protein.

Această componentă proteică este concepută pentru scroafe și constă din alge marine și rapiță, fermentate. Ferma de reproducere amestecă ingredientul prin rațiile de scroafă la 4%, pentru scroafele gestante, și la 9%, pentru scroafele care alăptează. Svensmark spune:

”Cele mai remarcabile schimbări din adăpostul de porci sunt aportul îmbunătățit de hrană al scroafelor care alăptează, precum și omogenitatea așternutului. Sunt convins că scroafele noastre dau mai mult lapte, de când s-a schimbat furajul”.

Potrivit lui Poulsen, tratamentul prealabil al componentelor proteice este esențial. El spune: ”Profităm de efectele pozitive ale fermentației furajelor asupra florei intestinale, fără a fi nevoie să depunem mult efort în management și tehnologie”.

Cifrele din sistemul de gestionare a scroafelor confirmă ambele observații ale experților în porcine. În prezent, 32,7 purcei/scroafă sunt înțărcați, iar mortalitatea înainte de înțărcare a scăzut la 14%.

Poulsen este mulțumit, spunând: ”Împreună cu instalarea sistemului de cupe de lapte am putea crește greutatea medie de înțărcare după 28 de zile cu 1,4 kg, la 6,5 ​​kg”. Cu aceste cifre, costul suplimentar al componentei proteice de aproximativ 30 de euro/scroafă/an este fezabil, din punct de vedere economic.

Fără oxid de zinc și antibiotice

La porcii de reproducție, ferma folosește de șase ani produse fermentate. Poulsen folosește proteina uscată fermentată EP100i, pe bază de făină de rapiță pură, care, la fel ca soluția pentru scroafe, conține 34% proteine ​​brute și 5% acid lactic.

Datorită proporției limitate de factori antinutrienți, aditivul pentru hrana animalelor este foarte digerabil. De aceea, Poulsen își propune o rație de aproximativ 15% la porcii de reproducție, un procent care scade treptat la aproximativ 8%, pe măsură ce faza progresează.

În plus, este clar că nu există nicio diferență de greutate între grupuri, iar animalele par sănătoase. Pentru producătorii de porci, acesta este un avantaj imens, nu numai atunci când porcii de reproducție sunt gata de comercializare.

Din 2017, procesatorul de carne de porc daneză, Danish Crown, a interzis utilizarea antibioticelor în faza de reproducere, în contextul programului său de creștere a porcilor fără antibiotice. În plus, compania a indicat deja că porcii cultivatori nu ar trebui să se bazeze pe utilizarea oxidului de zinc.

Pentru faptul că nu folosește antibiotice și oxid de zinc, Poulsen primește o primă de 0,20 de euro, respectiv 0,05 de euro/kg, în plus, față de prețul exemplarului. El spune:

”Aceste limitări nu ar trebui să vină în detrimentul sănătății animalelor. Și la noi, nu este cazul, așa cum se poate observa la rata mortalității de 1,2% în faza de cultivare”. În cazul în care utilizarea antibioticelor este inevitabilă cu animalul individual, atunci animalul respectiv este comercializat separat.