Microplasticele, particule mici de plastic mai mici de cinci milimetri lungime, sunt, din păcate, o parte semnificativă a multor alimente și băuturi, informează FoodNavigator.

Efecte negative

Microparticolele de plastic au fost găsite în produse din carne, în lactate, în sticle de apă, fructe de mare, sare de masă, fructe și legume precum mere și morcovi și chiar în bere. Ingestia prin alimente și băuturi este una dintre principalele moduri, împreună cu inhalarea, prin care oamenii consumă microplastice.

De asemenea, pot provoca efecte negative asupra sănătății și, în trecut, au fost legate de dureri abdominale, greață și vărsături. Unele cercetări le-au legat chiar și de răspândirea bacteriilor rezistente la antimicrobiene.

O nouă revizuire explorează cercetările despre modul în care microplasticele pot avea, de asemenea, un impact asupra intestinului.

Pot microplasmele să dăuneze sănătății intestinale?

Sănătatea intestinală este una dintre cele mai proeminente tendințe din industria alimentară în acest moment. O gamă largă de produse oferă beneficii pentru sănătatea intestinului, iar un număr tot mai mare de cercetări sugerează că gestionarea intestinului este cheia pentru multe rezultate de sănătate.

Prezența microplasticelor ne-ar putea altera sănătatea intestinală. Potrivit recenziei, atunci când microplasticele se acumulează în tractul gastrointestinal (unde pot rămâne mult timp datorită rezistenței lor la digestie), acest lucru poate duce la disbioză, un dezechilibru între bacteriile intestinale benefice și dăunătoare (patogene).

Acest dezechilibru a fost legat de o serie de afecțiuni de sănătate, inclusiv imunitatea slăbită, funcția intestinală afectată și un risc crescut de tulburări gastro-intestinale.

Disbioza intestinală poate duce la răspunsuri inflamatorii și poate crește permeabilitatea intestinală, ceea ce duce la afecțiunea adesea cunoscută sub numele de „intestin permeabil”. Acest lucru poate duce la scurgerea agenților patogeni în circulație, ceea ce poate duce la autoimunitate (în cazul în care sistemul imunitar al corpului atacă propriile țesuturi ale corpului).

De asemenea, microplasticele exacerba acest lucru prin microabraziuni în mucoasa intestinală. De asemenea, pot transporta substanțe chimice, cum ar fi metale grele și poluanți organici persistenti (POP), care pot deteriora și mai mult mucoasa intestinală.

Inima și rinichii pot fi afectate

Microplasticele pot perturba axa intestin-inima și accesul intestin-rinichi, părți importante ale sănătății inimii și rinichilor.

Prezența microplasticelor poate duce, de asemenea, la inflamație sistemică, care, la rândul său, poate duce la diabet, obezitate și boli cardiovasculare și autoimune. Răspunsurile inflamatorii pot perturba căile de semnalizare a insulinei.

S-a cunoscut chiar că microplasticele afectează axa intestin-creier, ducând la tulburări neurologice și chiar psihologice. De exemplu, poate duce la anxietate, depresie și declin cognitiv. Disbioza poate duce la o reducere a producției de acizi grași cu lanț scurt, care, conform studiului, sunt cruciali pentru sănătatea creierului.

Potrivit studiului, microbiomul este, de asemenea, esențial pentru homeostazia energetică și metabolismul nutrienților, ceea ce înseamnă că microplasticele au potențialul de a duce la dezechilibre în stocarea și cheltuielile de energie.

Cum pot răspunde factorii de decizie politică?

Cercetătorii sugerează că, pentru a combate pericolele pe care le prezintă microplasticele, guvernele și industria trebuie să colaboreze.

De exemplu, trebuie să reglementeze producția și eliminarea plasticului mai eficient, să îmbunătățească gestionarea deșeurilor și să dezvolte alternative la plastic, cum ar fi materialele biodegradabile.

Nivelurile de microplastic din aer, apa si alimente trebuie monitorizate, apa trebuie filtrata si calitatea aerului trebuie imbunatatita. (Foto: Freepik)