Stiri

277

Economia circulară în industria ambalajelor pentru alimente: Progrese și provocări

autor

MeetMilk.ro

distribuie

Tema economiei circulare a câștigat un impuls semnificativ. Acest fapt a fost determinat în primul rând de propunerea Comisiei Europene pentru regulamentul UE privind ambalaje, prezentat la sfârșitul trecutei legislaturi, fapt care afectează întreaga economie și este, în consecință, controversată. Dar asociațiile și companiile din industria ambalajelor conduc, de asemenea, economia circulară înainte cu propriile lor dezvoltări și idei inovatoare. Modul în care principiile economiei circulare sunt implementate pe segmentul ambalajelor destinate roduselor alimentare a făcut obiectul unui simporion care a avut loc la ediția din acest an a celui mai mare târg de profil, Interack 2024, acela care a remis redacției Meat.Milk o sinteză a lucrărilor.

Un subiect de top

Desigur, Economia Circulară a fost un subiectul de top. Soluțiile pentru reciclarea eficientă și utilizarea materialelor reciclate în producția de ambalaje au fost în centrul atenției numeroșilor expozanți de la târg.

Președintele interPack și directorul general al Theegarten Pactec, Markus Rustler, subliniază importanța materialelor de ambalare mai durabile și reciclabile, dar vede și provocări pentru industrie.

”Un subiect interesant, de exemplu, este utilizarea materialelor reciclate: dacă toți producătorii din întreaga lume vor sări pe acest subiect, vom avea în continuare suficiente materiale reciclate disponibile? Oricât de bune sunt aceste eforturi, s-ar putea să funcționeze în continuare în lumea occidentală, deoarece avem sisteme de reciclare mai mult sau mai puțin funcționale pentru reciclarea materialului de ambalaj.

Dar cum rămâne cu piețele cu adevărat mari precum Asia, Africa sau America de Sud? Aici suntem departe de o economie circulară funcțională în care materialul poate fi reciclat. După părerea mea, vor dura zeci de ani până se va întâmpla acest lucru. Dar încă trebuie să începem cu ea – cu cât mai devreme, cu atât mai bine”, a spus el la evenimentul amintit.

Așa că astăzi este din ce în ce mai important să se producă mai puține deșeuri nereciclabile și astfel să se conserve resurse valoroase. Comisia UE plănuiește cu așa-numitul Regulament privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (PPWR) cerințe obligatorii pentru ambalaje și deșeurile de ambalaje pentru toate materialele introduse pe piața europeană.

Trei obiective

Prin amendament, Comisia UE urmărește trei obiective principale: deșeurile de ambalaje nu ar trebui create în primul rând prin limitarea ambalajelor inutile și promovarea soluțiilor de ambalare reutilizabile și reîncărcabile.

O buclă de reciclare în buclă închisă urmărește să asigure că toate ambalajele de pe piața UE sunt reutilizabile sau reciclabile într-un mod economic viabil până în 2030. Și, pentru a reduce nevoia de materii prime primare, ar trebui creată o piață funcțională pentru materiile prime secundare. iar proporția de plastic reciclat în materialele de ambalare ar trebui să crească prin obiective obligatorii.

Proiectul de lege a fost discutat intens și controversat timp de luni de zile. Aproape 3.000 de modificări propuse au fost enumerate numai în cadrul comitetului principal de mediu al Parlamentului UE. Procesul legislativ a început deja anul acesta. Este incert dacă procesul de trilog ulterior, în care Consiliul European, Parlamentul și Comisia trebuie să găsească un compromis final.

Plan de acțiune pentru producția de plastic fără materii prime fosile

Economia circulară nu este promovată doar de Comisia UE. Asociațiile și companiile din industria ambalajelor își caută propriile căi și dezvoltă soluții de viitor. În urmă cu câteva săptămâni, asociația producătorilor europeni de materiale plastice Plastics Europe a prezentat un plan de acțiune pentru producția de materiale plastice fără materii prime fosile.

Probabil că nu va funcționa fără ea, dar ”Foaia de parcurs de tranziție a materialelor plastice”, o inițiativă internațională,  arată cum ponderea resurselor fosile în producția de plastic va ajunge la 65% până în 2050, materiile prime circulare din biomasă, materialele reciclate și captarea carbonului putând fi înlocuite.

”Foaia de parcurs pentru tranziția pentru materiale plastice, pe care am dezvoltat-o ​​împreună cu Deloitte, arată cum putem reduce emisiile de CO2 din lanțul valoric al materialelor plastice cu 28% până în 2030 și cum putem transforma industria într-o economie circulară ecologică până în 2050.

Cu sprijinul Guvernului Federal și al Comisiei Europene, producătorii europeni de materiale plastice ar putea crește proporția de materii prime circulare în producția de materiale plastice la 25% până în 2030 și la 65% până în 2050.”, a spus la rândul său  Ingemar Bühler, director general al Plastics Europe Germania.

Reduceți plasticul acolo unde este posibil

Greiner Packaging, un expozant Interpack, este de asemenea preocupat de reducerea plasticului. Cu soluțiile sale de ambalare K3 (combinații carton-plastic), producătorul de ambalaje dorește să minimizeze și mai mult utilizarea plasticului.

Cea mai recentă dezvoltare este K3 r100: În această soluție, ambalajul de carton se separă de paharul de plastic neimprimat în timpul procesului de colectare a deșeurilor, făcând astfel posibilă reciclarea ambelor materiale.

Dar și alte soluții reușesc să reducă conținutul de plastic la minimum, cum ar fi paharele ambutisate care folosesc etichetarea în matriță (IML) pot fi etichetate în matriță și cântăresc cu aproximativ 25 % mai puțin decât turnarea prin injecție. Sau pahare din PET stabile la temperaturi ridicate, cu conținut reciclat, care pot rezista la temperaturi de până la 120 de grade Celsius și, prin urmare, sunt particule rly interesant pentru produsele lactate care trebuie umplute la cald.

Producătorii de materiale plastice, cum ar fi Joma din Austria, dezvoltă din ce în ce mai mult soluții reciclabile menite să promoveze o economie circulară durabilă prin cicluri închise de materiale și utilizarea redusă a materialelor. La Interpack, compania a prezentat o moară de mirodenii din gama sa re:cycle, care este fabricată 100% din PET reciclat în designul New Classic. rPET este în prezent singurul plastic cu economie circulară certificată care este aprobat pentru contactul direct cu alimentele.

Ambalaj din carton cu barieră și fără aluminiu

Dezvoltarea altor materiale de ambalare se îndreaptă tot mai mult către soluții reciclabile. Exemplu de carton pentru băuturi: Producătorul SIG a dezvoltat un material de ambalare cu barieră completă pentru ambalaje aseptice din carton care nu necesită un strat de aluminiu.

Pentru acest ambalaj s-a acordau un premiu Design for Circularity de la 4evergreen, o asociație de peste 100 de producători, designeri, proprietari de mărci, cercetători și reciclatori. Noul material se numește SIG Terra Alu-free + Full Barrier și, datorită protecției sale complete de barieră, poate fi folosit și pentru produse sensibile la oxigen, cum ar fi sucurile.

Alianța 4evergreen este convinsă că reciclabilitatea ambalajelor începe cu un design bun și în vara anului 2023 a publicat versiunea 2 a ghidului său ”Circularitate prin design” cu noi linii directoare pentru designul durabil al ambalajelor pentru băuturi. De la cești de cafea la cutii de suc și lapte, oferă designerilor o referință de încredere, susținută de industrie, pentru a lua decizii atunci când proiectează ambalaje pe bază de fibre.

Ciclul controlat de date al materialelor de ambalare

De unde provin materiile prime pentru ambalare? Când și unde au fost prelucrate în ce materiale? Sticlele de șampon, pungile de cereale etc. au adesea o structură complexă din diferite materiale. Pentru ca companiile să le mențină în lanțul valoric, au nevoie de transparență cu privire la tipul, originea și prelucrarea materiilor prime utilizate.

Cu toate acestea, informațiile relevante pentru reciclare din procesele de producție a materialelor plastice nu sunt în prezent înregistrate într-un mod standardizat și nici puse la dispoziție într-o manieră structurată. Pentru a facilita acest lucru în viitor, GS1 Germania, în colaborare cu părțile interesate din industria materialelor plastice, a dezvoltat recomandarea aplicației Circular Plastics Traceability pentru colectarea standardizată și schimbul structurat de date relevante pentru reciclare.

Un cadru comun de date permite acum tuturor partenerilor implicați să facă schimb de date uniforme între ei și să cartografieze trasabilitatea materialelor plastice în sistemul circulator.

”Acesta este o piatră de temelie importantă pentru gestionarea bazată pe date a fluxurilor de materiale. În calitate de partener de dezvoltare și utilizator al noii linii directoare GS1 Germania, cu R-Cycle oferim o infrastructură IT standardizată pentru schimbul de date și transparență de-a lungul întregului ciclu de viață al materialelor plastice. Datele sunt stocate automat în conformitate cu recomandarea aplicației Circular Plastics Traceability și pot fi schimbate cu toți participanții din lanțul valoric”, a precizat  Benedikt Brenken, director R-Cycle.

Tehnologie modernă de sortare

Astăzi, ambalajele care conțin polietilenă, de exemplu, ajung de obicei în aceeași fracție în sistemul de sortare, indiferent dacă este vorba despre alimente, cosmetice, produse de curățare, monostrat, multistrat sau o altă clasă de ambalare.

Compania din Freiburg Polysecure a dezvoltat Sort4Circle, o nouă tehnologie de sortare care separă aceste fracții conform specificațiilor relevante. Un prim sistem demonstrativ a fost prezentat publicului la începutul anului trecut. Acesta a fost precedat de un proiect de cercetare comun între Polysecure și Universitatea Pforzheim, Institutul Fraunhofer IGCV, KIT și HD Vision Systems.

În procesul de sortare, care este acum gata de utilizare, toate obiectele sunt mai întâi separate, apoi detectate și sortate într-un singur pas. Aceasta înseamnă că sortarea rămâne flexibilă, scalabilă și economică, chiar și cu numeroase fracții. Detectarea se realizează folosind un nou detector combinat pe care Polysecure l-a dezvoltat împreună cu Carl Zeiss AG.

Aceasta măsoară simultan NIR, imagine (AI), trasor, culoare și, opțional, filigrane digitale pentru fiecare obiect și, prin urmare, funcționează cu toate tehnologiile de detectare actuale și potențial viitoare. Se spune că este prima dată când a fost creat un proces de sortare deschis la tehnologie.

Filme realizate din alge marine

Multe proiecte de cercetare se ocupă de posibilele utilizări ale materiilor prime regenerabile. Este și cazul companiei Brabender din Duisburg, care, împreună cu TU Dresden, utilizează alge marine pentru a produce pelicule biodegradabile care pur și simplu se dizolvă după utilizare.

”La Interpack-ul din acest an am demonstrat procesarea de la alge marine până la ambalajul finit. Algele marine pot fi folosite, de exemplu, ca folie pentru detergent sau pentru mașina de spălat vase”, a declarat Ludwig Schmidtchen, șeful proiectului de polimeri al algelor marine la Brabender.

Materialul nu este doar solubil în apă și modelabil prin injecție, ci și modelabil și ideal pentru producerea de filme care pot fi sigilate. Carraphane, obținut de Brabender din alge marine, este un exemplu de economie circulară și ajută la reducerea consumului de materii prime neregenerabile și la minimizarea impactului asupra mediului.

Este produs din alge marine fără deșeuri și cu utilizarea minimă a resurselor și apoi prelucrat în continuare prin extrudare. Peliculele produse în acest fel conțin toți nutrienții care sunt și ei conținute în planta originală. Deoarece peliculele sunt solubile în apă și constau din biomasă naturală de alge marine, se biodegradează după doar un timp scurt.

Toate ingredientele se întorc în natură. Spre deosebire de materialele plastice convenționale și bioplasticele realizate din alte materii prime regenerabile, materialul de alge marine are o amprentă ecologică semnificativ mai mică. Deci, soluții există. (Foto: Freepik) 

aflat

anterior
urmator

read

newsletter1

newsletter2