147
Așa cum v-am informat, în momentul de față Noua Zeelandă este tot mai interesată de pătrunderea pe piața din România, dar și din Uniunea Europeană. Interesul partenerilor de la antipozi este divers, iar tratatul mai sus-amintit este în plină negociere cu oficialii de la Bruxelles.Interesați de exportul de lapte și lactate în România Concomitent, reprezentanți oficiali neo-zeelandezi, reuniți în Misiuni economice, au pornit o adevărată ofensivă, atât pentru a identifica oportunități de afaceri pentru ei, prin schimburi bilaterale, cât și, mai ales, de a exporta în Uniunea Europeană și în special în țări membre din Estul Europei. Și România este vizată, ba chiar am putea spune că, mai ales România este vizată ca zonă de export al produselor alimentare neo-zeelandeze, dovadă și prezența, săptămâna trecută, la București, a unei astfel de Misiuni Economice, oficialii acelei țări având întâlniri de lucru, atât cu reprezentanță ai MADR, cât și cu domnul Dorin Cojocaru-Președinte APRIL. Din informațiile pe care le avem, ulterior dialogului cu domnul Cojocaru, delegația neo-zeelandeză i-a adresat un mesaj de mulțumire, afirmând că oamenii de afaceri din domeniul sectorului laptelui și lactatelor de acolo vor ține seama de informațiile și recomandările pe care acesta le-a furnizat. Legat de interesul Noii Zeelande pentru piața laptelui și lactatelor din România, ne vom referi mai jos. Deocamdată, să vorbim puțin despre interesul acestei țări pentru un Tratat de Liber-Schimb cu Uniunea Europeană. Pentru a oferi informații cât mai exacte, vă anunțăm că, prin eforturile proprii ale redacției Meat.Milk., am obținut un document de la Ministerul Afacerilor Externe și Comerțului al Guvernului de la Wellington, document intitulat ”We plan to start free trade negotiations with the European Union (EU)”, din care rezultă, sistematizat, obiectivele acelei țări în Uniunea Europeană. Iată mai jos textul integral al documentului oficial pe care vă invităm să îl citiți cu cea mai mare atenție. Specificăm că documentul conține și sfaturi pentru negociatori. Așadar, iată: ”Cinci obiective de realizat în negocierile cu Uniunea Europeană (În original: Five things we want to achieve with the EU-NZ FTA) -Costuri mai reduse pentru consumatorii neo-zeelandezi, cum ar fi produsele alimentare și bunurile de larg consum. -Extinderea ariei geografice pentru companiile din NZ prin reducerea tarifelor, taxelor și a altor bariere comerciale. Pentru realizarea acestor obiective, asigurați-vă că tranzacția comercială funcționează pentru companiile neo-zeelandeze de toate dimensiunile, mari și mici.Impulsionați progresul economic într-un mod care protejează mediul și contribuie la îmbunătățirea condițiilor de viață din Noua Zeelandă.Protejați capacitatea de a reglementa și de a decide ce este mai bine pentru Noua Zeelandă și pentru poporul nostru. Care este beneficiul pentru Noua Zeelandă? UE este cea mai mare entitate comercială din lume, iar multe întreprinderi din Noua Zeelandă au interese acolo. Un acord de liber schimb va reduce costurile pe care companiile noastre le plătesc la frontiera Uniunii Europene, prin eliminarea tarifelor (taxelor de import) și a altor bariere. Aceasta va echilibra, de asemenea, condițiile de joc cu țările care plătesc deja mai puțin datorită acordurilor de liber schimb existente. În același timp, un acord de liber schimb va reduce costurile importurilor europene, cum ar fi produsele alimentare și îmbrăcămintea, în Noua Zeelandă, ceea ce este benefic pentru consumatori. Dar nu este vorba doar de cumpărare și vânzare Trebuie să ne angajăm, de asemenea, să negociem un acord care susține sau îmbunătățește politicile și rezultatele din Noua Zeelandă în domenii precum durabilitatea și schimbările climatice, standardele de muncă și bunăstarea animalelor”. La concret, despre lapte și lactate Desigur, rândurile de mai sus au caracter general, chiar dacă printre rânduri putem citi mult mai multe. Însă, tot prin eforturi proprii, am făcut rost de un alt document. Este vorba despre o scrisoare adresată guvernului de la Wellington de Dairy Companies Association of New Zealand (DCANZ), un document oficial care conține clar, detaliat, ce urmăresc producătorii neo-zeelandezi de lapte și lactate în urma încheierii Tratatului de Liber-schimb cu Uniunea Europeană. În original titlul documentului este ”DAIRY COMPANIES ASSOCIATION OF NEW ZEALAND SUBMISSION TO THE MINISTRY OF FOREIGN AFFAIRS AND TRADE” Iată, de asemenea, textul integral: ”DCANZ apreciază oportunitatea încheierii unui acord de liber schimb între Noua Zeelandă și Uniunea Europeană (UE), în lumina relevanței și importanței sale pentru companiile membre. Companiile membre DCANZ reprezintă, în mod colectiv, mai mult de 98% din laptele procesat în Noua Zeelandă și marea majoritate a exporturilor de produse lactate din Noua Zeelandă. DCANZ sprijină intenția Guvernului de a negocia un acord de liber schimb cu Uniunea Europeană. Există deja comerț și investiții în domeniul produselor lactate în ambele direcții între Noua Zeelandă și UE dar un acord cuprinzător și de înaltă calitate între Noua Zeelandă și UE ar sprijini creșterea în continuare a lanțurilor valorice naționale de produse lactate. Astfel, un acord de liber schimb va aduce beneficii participanților din sectorul produselor lactate în Noua Zeelandă, dar și în UE. Un acord de liber schimb între UE și Noua Zeelandă de înaltă calitate ar contribui, de asemenea, la o adâncire a pieței tranzacționate la nivel mondial, pentru produsele lactate, ceea ce este esențial pentru reducerea volatilității pieței produselor lactate. Observații specifice:Interesul DCANZ în liberalizarea comerțului cu produse lactate este bine cunoscut guvernului din Noua Zeelandă. Suntem preocupați de faptul că nivelurile ridicate de protecție comercială care continuă să fie o caracteristică a comerțului global cu produse lactate contribuie la volatilitatea extremă a prețurilor. Perspectiva noastră este că industria laptelui din Noua Zeelandă împărtășește un interes comun cu industria europeană, ca și colegii exportatori de produse lactate, în rezultatele politicii care atenuează volatilitatea prețurilor. În plus, considerăm că liberalizarea comerțului și exportul de lapte și produse lactate trebuie să fie obiectivul principal al politicii de atenuare a volatilității prețurilor. DCANZ sprijină o negociere cuprinzătoare cu UE Aceasta trebuie să vizeze un angajament de eliminare a tuturor barierelor din sectoarele bunurilor și serviciilor, într-un termen convenit. Este important să nu existe măsuri de eliminare sectorială, pentru că produsele lactate se află în sfera de aplicare a negocierii pe o bază echivalentă altor sectoare de bunuri. Atât industria laptelui din Noua Zeelandă, cât și industria laptelui din UE sunt exportatori la nivel mondial. Aceasta înseamnă un interes comun pentru continuarea liberalizării pieței mondiale a produselor lactate. De asemenea, asta înseamnă că nu ar trebui să existe nicio barieră în calea negocierilor pentru a concura echitabil, pe piețele noastre. Extinderea comerțului cu produse lactate între UE și Noua Zeelandă va avea două avantaje: -Reducerea barierelor în calea comerțului cu produse lactate va spori oportunitățile pentru exportatorii de produse lactate din Noua Zeelandă, acolo unde există cerere pentru produsele lor în UE. -De piețele deschise vor beneficia, de asemenea, consumatorii și producătorii europeni. Reducerea volatilității prin extinderea diversității geografice a piețelor are beneficii atât la nivelul producției, cât și al consumului la nivelul lanțului de aprovizionare. Există un grad ridicat de complementaritate între industriile lactate din UE și Noua Zeelandă. Aceasta include contra-sezonalitatea ciclurilor de producție și diferențele semnificative ale mixului de produse. Există, de asemenea, legături în creștere între industriile de lactate din Noua Zeelandă și din Europa:
Comerțul cu produse lactate între UE și Noua Zeelandă este mai echilibrat decât se crede Noua Zeelandă este o importantă piață a produselor lactate pentru UE. Exporturile UE de produse lactate către Noua Zeelandă au fost evaluate la 90,8 milioane USD în 2015. În aceeași perioadă, Noua Zeelandă a exportat produse lactate în valoare de 287 milioane USD pentru Europa. Când a fost luată în considerare pe o bază pe cap de locuitor, Noua Zeelandă a exportat produse lactate în valoare de 0,57 USD pe persoană, de către Uniunea Europeană, în 2015, în comparație cu importul de produse lactate în valoare de 20,3 USD per persoană din Europa. Noua Zeelandă este unul dintre cei mai importanți importatori de lactoză la nivel global și aceste importuri adaugă un flux suplimentar de venit pentru laptele european utilizat pentru producția de brânză. Lactoză este un flux suplimentar de produse din producția de brânză Europa este o sursă logică de furnizare a ingredientelor lactate pentru producătorii din Noua Zeelandă, necesară pentru a completa oferta locală. Noua Zeelandă este, de asemenea, o sursă logică de aprovizionare cu produse lactate pentru a completa aprovizionarea europeană locală, inclusiv furnizarea de ingrediente pentru lapte pentru prelucrare ulterioară. Atât UE, cât și Noua Zeelandă au cadre puternice de siguranță alimentară și de calitate și acordă prioritate bunăstării animalelor, performanței de mediu și biosecurității în sistemele noastre agricole. Cu toate acestea, barierele ridicate de control și de depășire a cotelor în ceea ce privește comerțul cu produse lactate cu Europa, au devenit un impediment din ce în ce mai mare comerțului în ultimii ani. Nivelurile ridicate de protecție în UE reprezintă o barieră majoră pentru aprofundarea legăturilor globale ale lanțului valoric al produselor lactate între Noua Zeelandă și UE. Problema cotelor tarifare Cotele tarifare ridicate au fost un factor major în reducerea utilizării cotelor OMC pentru importurile din Noua Zeelandă în UE, începând cu anul 2007. Cota OMC pentru 74,693 tone metrice de unt de Noua Zeelandă are un tarif în cotă de 700 EUR pe tonă . În timp ce accesul la 11.000 de tone metrice în cadrul contingentelor specifice țării pentru brânza din Noua Zeelandă are o rată a tarifului în cotă de 170,6 EUR pe tonă metrică. Tarifele în cadrul contingentelor, la volumul total al contingentelor, se ridică la 54 milioane EUR (92,1 milioane NZD). Tarifele în cadrul contingentelor pentru unt și brânză sunt adesea prohibitive la comerț. Iar tarifele excluse din cotă sunt întotdeauna prohibitive la comerțul cu o rată de 1896 EUR pe tonă metrică, pentru unt, și mai mare de 1409 EUR pe tonă metrică, pentru brânză. Problema untului și a brânzeturilor Piața UE consumă anual peste 2 milioane de tone de unt și peste 9 milioane de tone de brânză. Protecțiile ridicate pe piață care sunt menținute înseamnă că mai puțin de 2% din piața UE este deschisă comerțului. Acest lucru nu este în concordanță cu statutul UE de exportator mondial de produse lactate la nivel mondial. Noua Zeelandă are un interes în asigurarea capacității permanente de utilizare a denumirilor comune de brânză. DCANZ înțelege că Uniunea Europeană a căutat protecție în cadrul indicațiilor geografice pentru anumite denumiri de brânză utilizate în mod obișnuit. Este important de remarcat că, la începutul procesului de negociere că industria de lactate din Noua Zeelandă, are investiții existente în producția unei mari varietăți de brânzeturi provenind din Europa. Este important ca industria laptelui din Noua Zeelandă să aibă posibilitatea de a produce și comercializa aceste brânzeturi. Industria lactatelor din Noua Zeelandă produce peste 320.000 de tone de brânză anual. Valoarea de piață a acestor brânzeturi depășește 1,2 miliarde USD. Numele de brânzeturi, cum ar fi Gruyere, Feta, Parmesan, Havarti și Halloumi, sunt familiare neo-zeelandezilor, ca urmare a migrației care a avut loc între Noua Zeelandă și Europa. Companiile din Noua Zeelandă au investit în dezvoltarea capacităților de fabricație și mărci, pentru aceste brânzeturi, și au contribuit la creșterea pieței. Noua Zeelandă a colaborat, de asemenea, cu membrii UE și cu alte țări pentru a stabili standarde globale pentru o serie de aceste brânzeturi prin intermediul cadrului Codex; aceasta a fost în sensul că aceste brânzeturi cunoscute ar fi fabricate în diferite regiuni geografice și ar fi comercializate între zone geografice. DCANZ a înaintat anterior obiecții privind înregistrarea mai multor denumiri de brânzeturi ca indicații geografice protejate în Uniunea Europeană. Am salutat abordarea pragmatică adoptată de olandezi, în adoptarea unei abordări bazate pe denumirea complexă a înregistrării "Holland Edam" și "Holland Gouda". Însă, am fost dezamăgiți de pierderea capacității noastre de a exporta Feta, Parmesan și Gruyere în UE. Și rămânem sperând că nu vom pierde niciodată dreptul de a exporta Danbo, Harvati și Halloumi în Europa, ca urmare a cererilor actuale de înregistrare a IG. DCANZ așteaptă cu nerăbdare rezultate în acest sens, urmărind creșterea consistentă a exporturilor de lactate pe piața Uniunii Europene”. Documentul este semnat de Kimberly Crewther-Executive Director Dairy Companies Association of New Zealand